De ce oamenii iubesc să fie speriaţi: explicaţia psihologică din spatele fricii controlate

Frica, deşi asociată în mod obişnuit cu pericole reale, este căutată de mulţi oameni în contexte controlate, precum casele bântuite sau filmele de groază.

Conform experţilor, aceste experienţe declanşează un răspuns fiziologic intens, activând adrenalina şi oferind o senzaţie de euforie, asemănătoare cu starea de bine experimentată după exerciţii fizice. În ciuda intensităţii, senzaţiile negative sunt absente, deoarece riscul este doar perceput, nu real.

Frica nu doar că produce un „maxim” de scurtă durată, dar are şi beneficii sociale. Expunerea la frică într-un mediu controlat poate întări legăturile dintre indivizi, fie că este vorba despre prieteni sau familie prin care corpul eliberează oxitocină, hormonul responsabil de întărirea relaţiilor sociale.

De asemenea, frica ajută la pregătirea mentală pentru situaţii dificile din viaţa reală. Studiile arată că persoanele care „consumă” în mod regulat filme de groază au demonstrat o rezistenţă psihologică mai mare în faţa crizelor, cum ar fi pandemia de COVID-19. Practic, aceşti oameni îşi antrenează mintea să facă faţă fricii şi anxietăţii, ceea ce îi ajută să gestioneze mai bine situaţiile stresante.