Prima pagină » Ştiinţă-Sănătate » Cometa interstelară 3I/ATLAS: compoziție stranie, comportament atipic, dar nici urmă de extratereștri

Cometa interstelară 3I/ATLAS: compoziție stranie, comportament atipic, dar nici urmă de extratereștri

Sosit din spațiul interstelar, obiectul cosmic prezintă caracteristici rare, însă experții resping categoric ipoteza unei sonde extraterestre, așteptând analiza crucială de pe 19 decembrie.
Cometa interstelară 3I/ATLAS: compoziție stranie, comportament atipic, dar nici urmă de extratereștri
Sursa foto: NASA

Descoperită în iulie 2025, cometa a stârnit un val de speculații imediat după analiza primelor date, care a scos la iveală trăsături neobișnuite pentru un obiect de acest tip. Particularitățile au alimentat teorii îndrăznețe, însă comunitatea științifică susține că observațiile de până acum conturează clar un obiect natural.

„Fiecare dovadă colectată despre 3I/ATLAS până în prezent este în concordanță cu o origine naturală”, notează ScienceAlert, adăugând că este „o cometă extrem de ciudată, dar totuși o cometă”.

Profil chimic atipic pentru orice cometă cunoscută

Interesul ridicat pentru acest obiect, un vizitator cosmic cu trăsături fără precedent în Sistemul Solar, vine din compoziția sa neobișnuită. Observațiile efectuate cu telescoape mari arată o abundență ridicată de nichel, un nivel neobișnuit de dioxid de carbon și puține molecule obișnuite pe bază de carbon. În plus, cometa este roșiatică și prăfoasă, semn că a petrecut un timp îndelungat expusă la raze cosmice în călătoria ei de miliarde de ani prin spațiu.

Un model cinematic preliminar sugerează chiar că 3I/ATLAS s-ar fi format acum 11 miliarde de ani, ceea ce o face unul dintre cele mai vechi obiecte interstelare studiate vreodată.

Răspunsul oamenilor de știință

Speculațiile privind originea sa artificială au fost amplificate de un singur om de știință, astrofizicianul Avi Loeb de la Harvard, care consideră că anumite caracteristici ar putea indica activitate inteligentă. Însă colegii de breaslă au respins ipoteza.

Astronomul Jason Wright, de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, spune că „dintre cele 10 anomalii, doar 4 îi interesează pe oamenii de știință: abundența ridicată de nichel, polarizarea extremă, proporția vaporilor de apă și creșterea bruscă a luminozității” și că „toate acestea sunt exact genul de anomalii pe care le-ai aștepta de la un nou tip de cometă”.

Ce se ascunde în spatele semnalelor radio

Detectarea unor semnale radio a alimentat, de asemenea, speculațiile publicului. Însă explicația este una naturală: în apropierea Soarelui, radiația ultravioletă descompune vaporii de apă ai cometelor în fragmente mai mici, inclusiv radicalul OH, care generează semnale de absorbție radio la frecvențele de 1.665 și 1.667 megaherți. Rețeaua MeerKAT din Africa de Sud a înregistrat exact aceste semnale specifice, întâlnite în mod obișnuit la cometele ce se apropie de Soare.

Misterul s-ar putea dezlega în 19 decembrie

Până atunci, o oportunitate crucială pentru cercetători va apărea pe 19 decembrie 2025, când 3I/ATLAS se va apropia cel mai mult de Pământ, la aproximativ 270 de milioane de kilometri. În această fereastră de câteva zile, cele mai puternice telescoape ale lumii vor putea observa în detaliu structura extrem de neobișnuită a cozii și comportamentul jeturilor de gaz, considerate cheia pentru a înțelege compoziția unică și activitatea neobișnuită a cometei.

Specialiștii speră că aceste observații vor dezlega misterul mecanismelor fizice care determină forma și dinamica cozii, exact unul dintre aspectele care alimentează cele mai multe speculații.

Noi indicii în 2026

Pe măsură ce cometa va părăsi Sistemul Solar, astronomii vor continua să o monitorizeze atent. Există chiar șansa ca sonda Juno, aflată pe orbita lui Jupiter, să obțină imagini de aproape în martie 2026, clarificând multe dintre caracteristicile sale neobișnuite.

Dincolo de speculații, 3I/ATLAS ne reamintește că adevărata frumusețe a Universului stă în misterele reale pe care ni le dezvăluie, iar căutarea vieții dincolo de Pământ devine cu atât mai valoroasă atunci când este ghidată de rigoare științifică, dar și de curiozitate sinceră.