DESCOPERIRE inedită: Cel mai vechi strămoş al omului din afara continentului african

Descoperirea unui craniu vechi de 1,8 milioane de ani pare să indice faptul că îndepărtaţii strămoşi ai omului aparţineau unei singure specii, afirmă autorii unui studiu publicat joi, care alimentează dezbaterile din rândul paleontologilor despre istoria evoluţiei umane.

8621 afișări
Imaginea articolului DESCOPERIRE inedită: Cel mai vechi strămoş al omului din afara continentului african

Strămoşii omului aparţineau unei singure specii, indică un craniu vechi de 1,8 milioane de ani (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Spre deosebire de alte fosile cunoscute din categoria "Homo", acest craniu, bine conservat, descoperit la Dmanisi, în Georgia, conţine o mică cutie craniană, o faţă lungă şi dinţi mari, precizează cercetătorii, menţionând faptul că este vorba de cel mai vechi strămoş al omului descoperit în afara continentului african.

Diversele linii genetice la care se referă paleobiologia, precum Homo habilis, Homo rudolfensis şi Homo erectus, nu difereau de fapt, potrivit autorilor acestui studiu, decât prin aspectul lor fizic.

Falca aparţinând craniului din Dmanisi a fost găsită cu cinci ani înainte de restul craniului, cel mai mare descoperit vreodată în situl Dmanisi, fapt care i-a făcut pe cercetători să afirme că este vorba de craniul unui exemplar de sex masculin.

În acelaşi sit, oamenii de ştiinţă au descoperit alte patru cranii de hominizi, ca şi diverse fosile de animale şi plante fosilizate, dar şi câteva instrumente din piatră.

Fapt fără precedent, aceste vestigii se găsesc în acelaşi loc şi datează din aceeaşi perioadă, ceea ce a permis compararea trăsăturilor fizice ale mai multor strămoşi ai omului modern care a coexistat.

"Starea lor de conservare este excepţională, fapt care face ca numeroase aspecte necunoscute ale scheletelor de hominizi pot fi studiate în premieră pentru mai mulţi indivizi", a explicat într-o conferinţă de presă David Lordkipanidze, directorul Muzeului Naţional din Tbilisi.

"Dacă fosila cutiei craniene şi aceea a feţei din acel craniu ar fi fost găsite separat şi în locuri diferite în Africa, ele ar fi putut fi atribuite unor specii diferite, pentru că acel craniu este singurul descoperit până în prezent care reuneşte astfel de caracteristici", a subliniat Christoph Zollikofer de la Institutul de Antropologie din Zürich, coautor al acestui studiu, publicat în revista americană Science.

În afară de mărimea mică a creierului - aproximativ o treime din cel al omului modern -, craniul descoperit avea o faţă mare, protuberantă, un maxilar puternic cu dinţi lungi şi arcade pronunţate.

Fosilele din Dmanisi şi diversele lor caracteristici morfologice au fost comparate între ele şi cu cele ale altor fosile de hominizi găsite în Africa, datând din urmă cu 2,4 milioane de ani, şi cu altele descoperite în Asia şi în Europa, cu vechimi cuprinse între 1,2 milioane de ani şi 1,8 milioane de ani, au precizat paleontologii.

"Variaţiile morfologice dintre specimenele de la Dmanisi nu le depăşesc pe cele detectate la populaţiile moderne din specia noastră sau în rândul cimpanzeilor", a subliniat profesorul Zollikofer.

"Întrucât am constatat că există un tip şi o gamă de variaţii asemănătoare în cazul fosilelor de hominizi africani, ar fi rezonabil să credem că a existat doar o singură specie în acele perioade în Africa", a continuat el. "Şi, pentru că hominizii din Dmanisi seamănă mult cu cei din Africa şi mai ales cu primii care s-au desprins din australopitec - celebra Lucy -, putem să spunem că aparţin cu toţii unei singure specii", a adăugat acelaşi profesor.

Aceste concluzii contrazic alte studii recente, precum acela publicat în august 2012 în revista britanică Nature.

Analizele efectuate pe pe o mandibulă completă şi pe o a doua mandibulă incompletă descoperite între 2007 şi 2009 în Kenya i-au făcut pe specialişti să tragă concluzia că acele fosile au confirmat faptul că două specii distincte de Homo erectus (Homo habilis şi Homo rudolfensis) au coexistat în Africa în urmă cu aproape două milioane de ani.

Paleobiologul Bernard Wood, profesor la Universitatea George Washington, s-a declarat "foarte sceptic", joi, în legătură cu concluziile formulate după analiza craniilor de la Dmanisi.

El spune că metoda reţinută de autorii studiului nu a luat în calcul alte diferenţe importante între specimene, precum cele de la nivelul mandibulelor.

După părerea sa, acest craniu fără precedent, prin caracteristicile sale, "ar putea fi de fapt cel al unei noi specii de hominizi".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici