Desert după mese copioase? Motivul pentru care există mereu „un buzunar” pentru ceva dulce, deși stomacul e plin
Senzația de stomac plin după masă este comună în perioada festivă, așa cum este și Crăciunul. Oricât de multă mâncare ar mai fi de gustat, nu mai poți mânca nimic din niciun preparat, însă un desert întotdeauna „intră”. Care este explicația?
Japonezii surprind perfect acest lucru cu cuvântul „betsubara”, care înseamnă „stomac separat”. Din punct de vedere anatomic, deși nu există un compartiment suplimentar, senzația de a mai avea loc pentru un desert mai ușor este suficient de răspândită încât să merite o explicație științifică.
Potrivit Science Alert, acest sentiment reflectă o serie de procese fiziologice și psihologice care, împreună, fac desertul deosebit de atrăgător, chiar și atunci când felul principal pare să fi atins limita.
Altfel spus, mulți oameni își imaginează că stomacul este un sac de dimensiuni fixe, care se umple constant până când nu mai poate primi nimic. În realitate însă, stomacul este conceput întocmai să se întindă și să se adapteze. Când începem să mâncăm, acesta suferă o „acomodare gastrică”: mușchiul neted se relaxează, creând o capacitate suplimentară de „stocare”.
Care este explicația
În cazul alimentelor moi și dulci, acestea necesită foarte puțină digestie mecanică. În timp ce un fel principal de mâncare poate face stomacul să se simtă distins, un desert ușor, cum ar fi înghețata sau mousse-ul, abia îi solicită capacitatea de lucru. Ce se întâmplă în acest caz? Stomacul se relaxează și mai mult pentru a face loc.
În plus, o mare parte din dorința de a mânca un desert provine și din creier, denumită „foamea hedonistă”, pentru că este acea dorință de a mânca pentru că ceva este plăcut sau reconfortant.
Deserturile activează sistemul mezolimbic al dopaminei din creier, sporind motivația de a mânca și slăbind temporar semnalele de sațietate.
De asemenea, deserturile se comportă diferit odată ce ajung în intestin. În comparație cu alimentele bogate în proteine sau grăsimi, alimentele bogate în zahăr și carbohidrați necesită o descompunere relativ redusă, contribuind la percepția că sunt mai ușor de digerat chiar și atunci când ești sătul.