Un studiu realizat în Statele Unite aduce rezultate promițătoare pentru adulții care au diabet zaharat de tip 1 și obezitate.
Cercetătorii americani au descoperit că limitarea meselor la un interval de opt ore pe zi ar putea îmbunătăți controlul glicemiei, fără să crească riscul unor complicații metabolice grave.
Rezultatele trebuie însă confirmate prin studii mai ample.
O echipă de cercetători de la Universitatea Illinois din Chicago (UIC) a vrut să vadă dacă modificarea programului meselor poate avea efecte asupra glicemiei și greutății corporale la adulții cu diabet zaharat de tip 1 și obezitate.
Studiul, publicat în revista Diabetes Care, a urmărit timp de șase luni 32 de adulți din zona orașului Chicago.
Participanții aveau diabet de tip 1 și un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30 kg/m², criteriu utilizat pentru definirea obezității.
Primul grup a urmat o formă de alimentație cu timp limitat: participanții puteau mânca doar între orele 12:00 și 20:00, fără să fie obligați să numere caloriile.
Al doilea grup a redus cu 25% aportul caloric zilnic, în timp ce participanții din grupul de control și-au păstrat obiceiurile alimentare obișnuite.
După șase luni, diferențele au devenit vizibile.
Participanții care și-au limitat alimentația la intervalul de opt ore au înregistrat valori mai bune ale glicemiei decât cei care au urmat dieta bazată pe reducerea caloriilor.
Unul dintre indicatorii urmăriți de cercetători a fost hemoglobina glicozilată, cunoscută sub denumirea de HbA1c.
Această analiză de sânge oferă o imagine asupra nivelului mediu al glicemiei din ultimele două-trei luni și este utilizată în mod obișnuit pentru monitorizarea diabetului.
În grupul care a mâncat într-un interval de opt ore, valoarea medie a HbA1c a scăzut cu aproximativ 0,5 puncte procentuale față de nivelul inițial.
Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât participanții nu au fost obligați să își calculeze zilnic caloriile consumate.
Aceasta a fost una dintre principalele întrebări ale cercetătorilor. În cazul diabetului de tip 1, organismul produce foarte puțină insulină sau deloc, iar pacienții depind de administrarea zilnică a acestui hormon.
Modificarea programului meselor poate ridica, prin urmare, probleme legate de echilibrul glicemiei și de dozarea insulinei.
În timpul celor șase luni, limitarea alimentației la opt ore pe zi nu a fost asociată cu o creștere a episoadelor severe de hipoglicemie sau hiperglicemie și nici cu o creștere a cazurilor de cetoacidoză diabetică.
Cetoacidoza este o complicație gravă a diabetului, care poate apărea atunci când organismul nu dispune de suficientă insulină.
În aceste condiții, organismul începe să folosească intens grăsimile pentru producerea energiei, iar în sânge se acumulează cetone, substanțe acide care pot deveni periculoase.
Profesoara Krista Varady, specialistă în kinesiologie și nutriție la UIC și coordonatoarea cercetării, consideră că rezultatele oferă o primă dovadă că alimentația într-un interval orar limitat ar putea reprezenta o strategie sigură și potențial eficientă pentru adulții cu diabet de tip 1 și obezitate.
Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că postul intermitent este potrivit pentru toate persoanele cu diabet de tip 1.
Studiul a fost mic, cu doar 32 de participanți, iar perioada de urmărire a fost de șase luni. Din acest motiv, rezultatele nu pot fi extinse automat la întreaga populație cu diabet zaharat de tip 1.
Echipa de cercetare intenționează să continue investigațiile prin studii mai mari și desfășurate în mai multe centre, pentru a verifica dacă beneficiile observate se mențin și într-un grup mai numeros și mai divers de pacienți.
Pentru persoanele cu diabet de tip 1, mesajul cercetătorilor este unul important: schimbarea programului meselor nu ar trebui făcută pe cont propriu.
Orice modificare semnificativă a alimentației trebuie discutată cu medicul endocrinolog sau cu echipa medicală care monitorizează pacientul, mai ales în condițiile în care tratamentul cu insulină trebuie adaptat permanent la necesarul organismului.