Prima pagină » Ştiinţă-Sănătate » Efectele consumului de fast-food asupra organismului: Cum ne afectează fiecare meniu consumat

Efectele consumului de fast-food asupra organismului: Cum ne afectează fiecare meniu consumat

Indicele de masă corporală (IMC) al unei persoane creşte cu 0,03% de fiecare dată când aceasta consumă mâncare fast-food, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani, publicat în Bulletin of the World Health Organisation.
Efectele consumului de fast-food asupra organismului: Cum ne afectează fiecare meniu consumat

Datele studiului au relevat, de asemenea, că, între 1999 şi 2008, numărul meniurilor fast-food consumate anual de o persoană, la nivel global, a crescut de la 27% la 33% în intervalul 1998 – 2008. În aceeaşi perioadă de timp, indicele mediu de masă corporală din cele 25 de ţări dezvoltate a crescut de la 25,8% la 26,4%, conform dailymail.co.uk.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California au ajuns astfel la concluzia că fiecare meniu fast-food cauzează o creştere cu 0,03% a indicelui de masă corporală.

O persoană cu IMC între 18,5% şi 24,9% are o greutate normală, un IMC între 25% şi 29,9% semnalează că o persoană este supraponderală, iar un IMC de peste 30% reprezintă un simptom al obezităţii.

Acest studiu este primul care examinează efectele consumului de mâncăruri fast-food asupra obezităţii şi ale impactului economic al fenomenului, susţinând că guvernele ar trebui să ia măsuri concrete de prevenire a obezităţii şi a urmărilor sale pe termen lung – diabet, boli cardiovasculare şi cancer.

„Dacă guvernele nu vor lua măsuri pentru reglarea economiei, piaţa (…) va continua să promoveze obezitatea în toată lumea, cu urmări dezastruoase pentru sănătatea publică şi productivitatea economică”, a declarat Roberto De Vogli, coordonatorul studiului, de la Departamentul de ştiinţe ale sănătăţii publice al Universităţii din California, Davis.

Studiul se concentrează pe ţările dezvoltate, însă descoperirile acestuia sunt relevante şi pentru ţările în curs de dezvoltare, deoarece „practic, toate naţiunile au trecut printr-un proces de globalizare şi de reglare a pieţei – mai ales în ultimele trei decenii”, a afirmat Roberto De Vogli.

Cele mai mari creşteri ale IMC au fost înregistrate în Canada, Australia, Irlanda şi Noua Zeelandă, în timp ce creşterile cele mai reduse se înregistrează în ţările cu reglementări de piaţă mai stricte, precum Italia, Olanda, Grecia şi Belgia.

Recomandarea video

EXCLUSIV | Parchetul General: Decizia CJUE privind prescripția se aplică doar cazurilor de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală, nu și celor de corupție / Ce se mai poate face astfel încât infractorii și inculpații să nu scape pe prescripție / Fosta judecătoare Daniela Panioglu demontează interpretarea parchetului / Fostul procuror Elena Hach: Corupția cu bani europeni nu se mai prescrie pe regula ÎCCJ
G4Media
Confesiune cutremurătoare din „microbuzul groazei”: „O creangă ne-a despărțit, el a murit peste șofer, eu sunt aici...”
GSP.ro
Seceta extremă de pe Dunăre dezvăluie epave din Al Doilea Război Mondial și un posibil proiectil de catapultă vechi de 2.000 de ani
Gandul
Românii care trebuie să-și schimbe buletinul. Cărțile lor de identitate NU mai sunt valabile de la 3 august 2026
Cancan
Anamaria Prodan, apariție fără inhibiții la 53 de ani, în costum de baie
Prosport
Nicușor Dan nu a numit niciun ambasador la post de când a devenit președinte: 54 de ambasadori, dintr-un total de 84, și-au depășit mandatul. Corneliu Bjola: „România proiectează haos și în exterior”
Libertatea
Speranță uriașă pentru pacienții cu hepatita B. Noul tratament care ar putea ține boala sub control pe viață
CSID
Un proprietar își vinde mașina chinezească pe Autovit după 30.000 KM. Cât cere pe ea
Promotor
Ministerul Muncii a publicat proiectul legii salarizării: ce salarii cresc și ce salarii rămân la fel
Economedia