Medic: Infecţiile din spital, subraportate. Imposibil ca în România să fie 1%, iar în Uniunea Europeană 5 - 15%

Cazurile de infecţii din spital (nosocomiale) sunt subraportate în România, pentru că este imposibil ca la nivel naţional ponderea lor să fie de 1%, iar la nivelul Uniunii Europene, între 5-15%, a declarat, joi, dr. Roxana Şerban, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

467 afişări
Imaginea articolului Medic: Infecţiile din spital, subraportate. Imposibil ca în România să fie 1%, iar în Uniunea Europeană 5 - 15%

Medic: Infecţiile din spital, subraportate. Imposibil ca în România să fie 1%, iar în Uniunea Europeană 5 - 15% (Imagine: Ravzan Chirita/Mediafax Foto)

"În România, aceste infecţii sunt subraportate. Toate eforturile pe care le-am depus au fost pentru a cunoaşte în sensul real numărul de infecţii, pentru a împiedica transmiterea acestor germeni. (...) Pe raportarea naţională statistică, rata de incidenţă este de 1 - 1,2%. În cadrul sentinelei, pe care noi am iniţiat-o şi care funcţionează de patru ani, în principal pentru tipurile de infecţii în secţiile cu cel mai mare risc, şi anume cele de terapie intensivă, s-a ajuns să fie raportate şi rate medii - pe cele 12 spitale care intră în această sentinelă - de 4%. Chiar am avut un spital care şi-a recunoscut realmente problema, cu o incidenţă de 20% în secţia de terapie intensivă", a spus Roxana Şerban, la conferinţa "Antibioticele - utilizarea în exces şi rezistenţa, impact major asupra sănătăţii publice" , organizată la Institutul Naţional de Sănătate Publică de Administraţia Prezidenţială.

Potrivit medicului, infecţiile nosocomiale sunt cel mai frecvent provocate de germeni care sunt rezistenţi la antibiotice.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a confirmat şi el că în România cazurile de infecţii nosocomiale sunt subraportate.

De asemenea, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România, Victor Olsavszky, a spus că în România se poate vorbi despre un slab control al infecţiilor nosocomiale.

"Acest lucru, cel puţin pentru România, s-a tradus în aceste cifre pe care le-aţi auzit. Este imposibil ca România, în sistemul sanitar pe care îl cunoaştem foarte bine, să aibă o incidenţă a infecţiilor spitaliceşti nosocomiale sub media UE, sub americani. Este imposibil. Acest lucru nu se întâmplă numai în România. Se întâmplă în multe alte ţări, acest lucru trebuie adresat, pentru că spitalul rămâne în continuare un rezervor important, o sursă importantă de germeni gata rezistenţi la antibiotice", a spus Olsavszky.

Administraţia Prezidenţială anunţa, joi, într-un comunicat că "România se află între primele trei state din Europa în ceea ce priveşte nivelul ridicat al consumului de antibiotice, astfel încât încadrarea acestei practici drept problemă de siguranţă naţională nu este una nejustificată".

Administraţia Prezidenţială a organizat, joi, la iniţiativa Societăţii Române de Microbiologie, dezbaterea "Antibioticele - utilizare în exces şi rezistenţă, impact major asupra sănătăţii publice", cu prilejul Zilei Europene de Conştientizare asupra Consumului şi Rezistenţei la Antibiotice.

"În condiţiile în care ţara noastră se află între primele trei state din Europa în ceea ce priveşte nivelul ridicat al consumului de antibiotice, încadrarea acestei practici drept problemă de siguranţă naţională nu este una nejustificată. Astfel, Administraţia Prezidenţială îşi propune să ofere, cu acest prilej, experţilor prezenţi la eveniment o platformă de dialog şi dezbatere în vederea identificării de soluţii concrete şi strategii de interes naţional adaptate sistemului de sănătate din România", precizează sursa citată.

Rezistenţa la antibiotice reprezintă o ameninţare reală la adresa sănătăţii publice atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, fiind tema majoră a celui mai recent summit al liderilor G7 desfăşurat la Schloss Elmau, Germania (7 - 8 iunie 2015).

"Creşterea continuă a rezistenţei microbiene la antibiotice a atins în ultimii ani nivelul unei ameninţări serioase la adresa sănătăţii populaţiei la nivel internaţional. Avem, din păcate, o cunoaştere limitată a dimensiunilor fenomenului în ţara noastră. Ceea ce ştim este extrem de îngrijorător şi au fost parcurşi prea puţini paşi în comparaţie cu celelalte state europene către controlul rezistenţei microbiene. Este necesară identificarea de soluţii pentru a defini obstacolele ce trebuie depăşite în cadrul unui program de acţiune naţional destinat combaterii rezistenţei la antibiotice", a afirmat, în cadrul dezbaterii, Diana Păun, consilier de Stat în Departamentul Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici