NASA: Atmosfera planetei Marte a dispărut din cauza erupţiilor solare -VIDEO

Erupţiile solare au provocat dispariţia unei mari părţi din atmosfera lui Marte în perioada de "tinereţe" a acestei planete, potrivit primelor rezultate ştiinţifice furnizate de sonda spaţială americană MAVEN, au anunţat, joi seară, cercetătorii de la NASA, citaţi de lepoint.fr.

3262 afişări
Imaginea articolului NASA: Atmosfera planetei Marte a dispărut din cauza erupţiilor solare -VIDEO

NASA: Atmosfera planetei Marte a dispărut din cauza erupţiilor solare

Acestea au fost concluziile formulate de patru studii separate, publicate în revista Science, realizate pe baza datelor colectate de instrumentele aflate la bordul sondei MAVEN. Un alt studiu indică o mai mare densitate a oxigenului atmosferic decât au estimat anterior oamenii de ştiinţă. "Aceste noi date dezvăluie câteva surprize, ca şi câteva ajustări ale teoriilor avansate anterior", a precizat NASA într-un comunicat.

Măsurătorile din atmosfera superioară marţiană au aratat o rată de difuzare în spaţiu a fluxului de particule ionizate care este accelerată (de 10 ori mai rapidă decât ar fi normal), în timpul unei erupţii solare petrecute în primăvara acestui an, fapt ce ar putea să ofere indicii preţioase în legătură cu mecanismul prin care Marte şi-a pierdut o mare parte din atmosferă şi a devenit planeta deşertică din zilele noastre, a explicat Bruce Jakosky, cercetător la Universitatea Colorado din Boulder, unul dintre coordonatorii acestor studii.

Ţinând cont de probabilitatea ca aceste erupţii solare să se fi produs cu o frecvenţă mai mare în "copilăria" Sistemului Solar, oamenii de ştiinţă de la NASA sugerează că ratele de difuzare în spaţiu a particulelor ce formează atmosfera lui Marte erau în mare parte asociate cu această activitate a Soarelui.

Instrumentele de la bordul sondei MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) au asigurat o vizualizare a câmpului magnetic marţian, bombardat de jeturi de materie ionizată în timpul acelei erupţii solare puternice, care a avut loc în martie 2015.

Un al doilea studiu, coordonat de Stephen Bougher, profesor la Universitatea din Michigan, a analizat datele colectate de două "plonjoane" efectuate de sonda MAVEN în atmosfera lui Marte pentru a determina natura termosferei şi a ionosferei acestei planete. În timpul acelor explorări, instrumentele de la bordul sondei americane au detectat o importantă variaţie de temperatură în funcţie de altitudine, ca şi combinaţii stabile de dioxid de carbon, argon şi protoxid de azot. De asemenea, cercetătorii americani au detectat cantităţi de oxigen mai mari decât estimările lor iniţiale.

Densitatea acestor elemente, la o altitudine de aproape 200 de kilometri, a variat de o manieră importantă la fiecare orbită a sondei, fapt ce sugerează că aceste variaţii ar putea rezulta din undele gravitaţionale care interacţionează cu vânturile solare la altitudini mai joase. Rezultatele ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine interacţiunile dintre vânturile solare şi atmosfera marţiană şi, în special, mecanismele fizice graţie cărora este limitată difuzarea atmosferei în spaţiu prin intermediul acelor interacţiuni.

Un al treilea studiu realizat pe baza datelor transmise de MAVEN arată un fenomen ce reprezintă o observaţie ştiinţifică fără precedent - o auroră boreală de joasă altitudine, la doar 60 de kilometri, foarte asemănătoare cu cele produse pe Terra. Aceste fenomene luminoase spectaculoase sunt provocate de interacţiunea dintre atmosferă şi particulele ionizate de vânturile solare.

Al patrulea studiu, coordonat de Laila Andersson, cercetătoare la Universitatea Colorado, a analizat norii de praf detectaţi de sonda MAVEN la altitudini care variază între 150 şi 1.000 de kilometri.

Niciun proces cunoscut până în prezent nu poate să transporte astfel de concentraţii de praf la înălţimi atât de mari deasupra solului, explică oamenii de ştiinţă, care au exclus posibilitatea ca sateliţii lui Marte să fi acţionat ca sursă a forţei de atracţie pentru acei nori de praf, ţinând cont de mărimea şi distribuţia acestor particule fine. După părerea savanţilor americani, ar fi vorba mai degrabă de praf de origine interplanetară.

Sonda MAVEN este înzestrată cu opt instrumente ştiinţifice, inclusiv cu un spectrometru de masă pentru a determina structurile moleculare ale gazelor atmosferice şi cu senzorul SWEA (Solar Wind Electron Analyser), creat de Institutul francez de cercetări în domeniul astrofizicii, care analizează vânturile solare.

Lansată pe 18 decembrie 2013, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, sonda americană MAVEN, ce are o greutate de 2,45 tone, s-a plasat cu succes pe o orbită a planetei Marte, în septembrie 2014.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici