Noile descoperiri NASA pe Marte oferă cele mai puternice indicii privind semne de viaţă antică

Cercetătorii au subliniat că este necesară o analiză aprofundată a probelor colectate acolo de Perseverance — ideal în laboratoarele de pe Pământ — înainte de a se ajunge la orice concluzii.

Rătăcind pe Marte din 2021, roverul nu poate detecta direct viaţa. În schimb, acesta transportă un burghiu pentru a penetra rocile şi tuburi pentru a păstra probele colectate din locurile considerate cele mai potrivite pentru a găzdui viaţa cu miliarde de ani în urmă. Probele aşteaptă să fie recuperate pe Pământ — un plan ambiţios care este în aşteptare, deoarece NASA caută opţiuni mai ieftine şi mai rapide.

Numind-o o „descoperire interesantă”, doi oameni de ştiinţă care nu au fost implicaţi în studiu — Janice Bishop de la Institutul SETI şi Mario Parente de la Universitatea Massachusetts Amherst — au subliniat rapid că procesele non-biologice ar putea fi responsabile.

„Acesta este unul dintre motivele pentru care nu putem merge atât de departe încât să spunem: «Aha, aceasta este dovada certă a existenţei vieţii»”, a declarat pentru Associated Press cercetătorul principal Joel Hurowitz de la Universitatea Stony Brook. „Tot ce putem spune este că una dintre explicaţiile posibile este viaţa microbiană, dar ar putea exista şi alte modalităţi de a crea acest set de caracteristici pe care îl vedem”.

NASA: 67 de ani de descoperiri care au schimbat lumea

În orice caz, Hurowitz a spus că este cel mai bun şi mai convingător candidat de până acum în căutarea roverului după semne potenţiale ale vieţii din trecutul îndepărtat. A fost a 25-a probă colectată; numărul total a ajuns acum la 30, mai rămânând încă şase.

„Ar fi uimitor să putem demonstra în mod concludent că aceste caracteristici au fost formate de ceva care era viu pe o altă planetă cu miliarde de ani în urmă, nu-i aşa?”, a spus Hurowitz. Dar chiar dacă nu este cazul, este „o lecţie valoroasă despre toate modurile în care natura poate conspira pentru a ne păcăli”.

Colectată vara trecută, proba provine din roci argiloase roşiatice, bogate în argilă, din Neretva Vallis, un canal fluvial care odinioară transporta apă în craterul Jezero. Această afloriment de rocă sedimentară, cunoscută sub numele de formaţiunea Bright Angel, a fost studiată de instrumentele ştiinţifice ale misiunii Perseverance înainte de începerea forajului.

Împreună cu carbonul organic, un element constitutiv al vieţii, Hurowitz şi echipa sa au găsit particule minuscule, numite seminţe de mac şi pete de leopard, care erau îmbogăţite cu fosfat de fier şi sulfură de fier. Pe Pământ, aceşti compuşi chimici sunt produse secundare rezultate din descompunerea materiei organice de către microorganisme.

Descoperirile au fost publicate în revista Nature.

Zece dintre tuburile de titan pentru probe au fost plasate pe suprafaţa marţiană în urmă cu câţiva ani, ca rezervă pentru restul celor aflate la bordul roverului, obiectivul principal al misiunii de întoarcere a NASA, care este încă neclară.

Când Perseverance a fost lansat în 2020, NASA se aştepta ca probele să se întoarcă pe Pământ la începutul anilor 2030. Dar data respectivă a fost amânată pentru anii 2040, deoarece costurile au crescut la 11 miliarde de dolari, blocând eforturile de recuperare.

Până când probele vor fi transportate de pe Marte de către nave spaţiale robotizate sau astronauţi, oamenii de ştiinţă vor trebui să se bazeze pe substitute terestre şi experimente de laborator pentru a evalua fezabilitatea existenţei vieţii antice pe Marte, potrivit lui Hurowitz.

Pe Pământ, microorganismele interacţionează în mod obişnuit cu mineralele din lacurile antarctice.

„Nu există dovezi ale existenţei microbilor pe Marte în prezent, dar dacă ar fi existat pe Marte în trecut, şi ei ar fi putut reduce mineralele sulfatate pentru a forma sulfuri într-un astfel de lac din craterul Jezero”, au scris Bishop şi Parente într-un editorial.