O descoperire norocoasă şi neaşteptată ne-ar putea ajuta să salvăm bolnavii cu infarct

Cercetătorii de la Institutul "Victor Babeş"au descoperit întâmplător, în timp ce făceau studii ale celulelor din intestin, prezenţa unor celule care împreună cu cele stem ar putea reface muşchiul inimii afectat de infarct, a declarat, luni, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale.

344 afișări
Imaginea articolului O descoperire norocoasă şi neaşteptată ne-ar putea ajuta să salvăm bolnavii cu infarct

O descoperire norocoasă şi neaşteptată ne-ar putea ajuta să salvăm bolnavii cu infarct (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Studiam de aproape mai mulţi ani mucoasa gastrică şi intestinală cu ajutorul unui microscop. În timpul studiilor am văzut în pacreas că învelişul celulelor stem şi nişte prelungiri nu sunt doar celulele stem, ci altceva. Atunci am descoperit celulele telocite. Grupul nostru a studiat prezenţa telocitelor atât în organe cavitare (inimă, tub digestiv, plămân, uter, trompă uterină), cât şi necavitare (pancreas, glandă mamară, placentă) şi în învelişul organelor (pleură, pericard, peritoneu). Una dintre cele mai interesante descoperiri este legată de prezenţa şi rolul telocitelor în reparaţia cardiacă după infarct miocardic, implicarea acestora fiind de maximă importanţă, în condiţiile în care în România mortalitatea prin boli cardiovascvulare este pe locul întâi în Europa", a declarat preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale (ASM), academician Laurenţiu Popescu.

El a mai spus că, din studiile pe care le-au făcut în Institut, utilizarea celulelor stem ar putea fi mult mai eficientă în asociere cu telocitele.

"Dacă vom reuşi să le izolăm, să le multiplicăm împreună cu celulele stem, le vom putea utiliza eficient pentru tratarea infarctului miocardic", a adăugat profesorul Laurenţiu Popescu.

Analizând aceste celule, cercetătorii au ajuns la o concluzie foarte importantă, şi anume că atât inima, cât şi creierul au puterea de regenerare.

'Până acum vorbeam despre capacitatea ficatului de a se regenera. Acum am văzut că, până la 25 de ani, inima oamnilor se poate regenera cam unu la sută pe an, iar la vârstnici cam 0,5 la sută pe an. Telocitele şi celulele stem pot ajuta la regenerarea cordului, a creierului în urma unor leziuni ", a spus şeful laboratorului de microscopie electronică, cercetătorul medic Mihaela Gherghiceanu.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale a mai spus că este îmbucurător faptul că prezenţa telocitelor a fost confirmată, independent, prin metode diferite, de către grupuri din Italia, Germania, Marea Britanie şi China.

"Atunci când apare o confirmare a rezultatelor tale, te poţi gândi la o posibilă coincidenţă, dar atunci când două, trei şi chiar patru grupuri independente obţin rezultate similare prin metode diferite, putem afirma că ne aflăm în faţa unei certitudini. Tot cu acest prilej vor fi prezentate şi telocitele (descoperire a cercetătorilor români recunoscută la nivel mondial), nişte celule mici ca dimensiuni, dar cu nişte prelungiri enorme ca lungime şi care există practic în fiecare organism, cu ajutorul cărora se poate realiza o mai bună reparare cardiacă, mai ales că infarctul miocardic este în topul cazurilor de deces'', a mai spus Laurenţiu Popescu.

Telocitele sunt nişte celule cu corp mic, dar cu prelungiri extrem de lungi (asemănătoare prelungirilor neuronilor), prezente în aproape toate organele corpului. Ele nu pot fi văzute la microscopul obişnuit, întrucât prelungirile sunt sub limita de detecţie a acestuia, iar la microscopul electronic au fost vizualizate cu siguranţă fragmente de telopode, dar au fost ignorate ori trecute cu vederea.

Denumite iniţial celule interstiţiale "Cajal-like", datorită unor asemănări cu celulele interstiţiale Cajal din tubul digestiv, responsabile de mişcările acestuia, studiul detaliat al caracteristicilor telocitelor a arătat deosebiri clare faţă de celulele Cajal şi a impus adoptarea acestui nou termen.

Rolul telocitelor este acela de tele-coordonare, la distanţă, prin intermediul prelungirilor lor extrem de lungi şi subţiri (telopode), a altor tipuri celulare, de stabilire de contacte de tip "sinapse stromale" cu acestea şi de comunicare prin intermediul unor structuri microveziculare - exozomi, au explicat cercetătorii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici