O tulburare care împiedică recunoașterea muzicii? Ce este amuzia și cum se manifestă

Ce este amuzia și cum se manifestă

Potrivit specialiștilor de la Clínica Universidad de Navarra (CUN), amuzia este o afecțiune care împiedică persoana să recunoască sau să proceseze în mod corect muzica. Nu trebuie confundată cu lipsa „urechii muzicale” sau cu surditatea, notează EFE.

Spre deosebire de persoanele care doar cântă fals, cei cu amuzie pot auzi sunetele și vocile, însă nu pot distinge dacă o melodie este falsată sau ieșită din ton. În formele severe, ei nu recunosc deloc melodiile, iar unele piese muzicale le pot provoca disconfort sau chiar durere.

Tulburarea care stinge capacitatea de a simți plăcerea sau bucuria. Ce este anhedonia și cum se manifestă

De ce se ceartă Trump și Musk? Iată ce este proiectul de lege de la care a plecat scandalul și cum acesta e foarte aproape și de România

CUN subliniază că, încă din anii 1980, neuropsihologia muzicală a făcut progrese semnificative în înțelegerea acestui fenomen. Deși în cazul copiilor poate fi ameliorată prin antrenament auditiv, la adulți, amuzia este de regulă ireversibilă.

Simptomele cele mai frecvente

Printre principalele semne ale amuziei se numără:

• Incapacitatea de a recunoaște melodii, ritmuri, armonii sau timbruri muzicale.

• Dificultatea de a percepe când se cântă fals sau se greșește un ton.

• Reacții negative la muzică, uneori inclusiv disconfort sau repulsie.

• În cazurile grave, durere resimțită la ascultarea unor piese muzicale.

Cauze neurologice și diagnosticare clinică

Mulți dintre cei afectați nu știu că suferă de această tulburare, pentru că simptomele pot trece neobservate fără o evaluare specifică.

Pentru diagnostic se folosește Protocolul de Evaluare a Amuziei Montreal (MBEA), care testează șase arii ale procesării muzicale: gama, conturul melodiei, intervalele, ritmul, metrul și memoria muzicală.

Amuzia poate fi cauzată de anomalii structurale sau funcționale la nivel cerebral. De cele mai multe ori, este afectat lobul temporal nedominant, dar pot fi implicate și lobul frontal sau cortexul auditiv. În cazurile în care este atinsă regiunea frontală inferioară, persoana afectată poate pierde chiar capacitatea de a recunoaște versurile atunci când sunt cântate.

Două forme distincte: amuzia congenitală și cea dobândită

Specialiștii identifică două mari tipuri de amuzie:

• Amuzia congenitală: are cauze genetice, apare încă din copilărie și afectează un procent redus din populație.

• Amuzia dobândită: apare în urma unei leziuni cerebrale, cel mai adesea localizată la nivelul lobului temporal sau frontal.

Ambele forme pot avea grade variate de severitate – de la dificultăți ușoare în percepția ritmului până la o incapacitate totală de a procesa orice tip de muzică.