Robot cu creier de şobolan

"L-am învăţat, deja, câteva lucruri, prin metoda repetiţiei, întrucât el reproduce anumite gesturi. Însă vrem să-l învăţăm" anumite comportamente, a declarat coordonatorul echipei multidisciplinare, Kevin Warwick.

Creierul biologic al robotului, botezat Gordon, a fost creat cu ajutorul unor neuroni prelevaţi de la un şobolan. Aceştia au fost introduşi într-o soluţie, separaţi, iar apoi aşezaţi pe un pat format din 60 de electrozi.

"În decurs de 24 de ore, s-au produs legături între neuroni", formând o reţea asemănătoare cu cea a unui creier normal. "Într-o săptămână, s-au produs impulsuri electrice spontane, similare cu cele dintr-un creier obişnuit", a explicat cercetătorul.

"Am utilizat această reacţie pentru a ataşa creierul robotului prin intermediul electrozilor. Creierul a preluat controlul robotului, iar acesta învaţă, prin repetiţie", a mai spus Warwick.

Dacă robotul, care seamănă cu Wall E, eroul celui mai recent film produs de studiourile Pixar, se loveşte de un perete, creierul primeşte un stimul şi învaţă să ocolească obstacolul. "În prezent, studiem modalitatea prin care să îl facem să înveţe: mărind intensitatea anumitor electrozi", folosind produse chimice pentru a favoriza sau pentru a opri conexiunile dintre neuroni, a detaliat cercetătorul.

"Dacă se află într-un anumit loc şi vrem să îl facem să meargă la dreapta, putem trimite un stimul electric pentru a-i da ordinul. Vrem să înţelegem cum sunt stocate amintirile într-un creier biologic, în comparaţie cu creierul unui calculator. La ora actuală, estimăm că există între 50.000 şi 100.000 de neuroni activi" în creierul lui Gordon, a precizat Warwick.

Creierul unui şobolan are cel puţin un milion de neuroni, iar cel al unui om are aproximativ 100 de miliarde.

Creierul robotului are nevoie de stimulări regulate pentru consolidarea conexiunilor.

Creierul lui Gordon "este o versiune simplificată a ceea ce se petrece în creierul uman. Însă pe acesta îl putem privi şi putem controla elementele esenţiale aşa cum dorim", spre deosebire de ceea ce se poate face în cazul oamenilor.

Echipa de la Universitatea din Reading dispune de mai multe creiere active. "Este amuzant, există diferenţe între ele: unul este puţin violent, altul, mai puţin activ. Un altul nu ar face ceea ce îi cerem noi, se va lovi de pereţi. Fiecare cu personalitatea sa!", a declarat Warwick.

În ceea ce priveşte utilizarea neuronilor umani pentru Gordon, "există obstacole clare etice. Este mai mult o chestiune etică decât una tehnică", a mai spus cercetătorul.

Cercetările acestea sunt importante pentru perfecţionarea tratamentelor împotriva unor maladii neurodegenerative, precum Alzheimer şi Parkinson.