Streinu-Cercel: Răcelile şi infecţiile virale nu sunt sensibile la antibiotice

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii a spus că rezistenţa la antibiotice este o problemă majoră de sănătate publică, datorată, în mare măsură, utilizării inadecvate a antibioticelor.

"Tratarea rezistenţei este foarte dificilă. Foarte multe antibiotice care nu mai sunt active trebuie reciclate, adică bolnavului nu îi va mai fi prescris antibioticul respectiv câţiva ani, până când bacteria uită de acest medicament" a explicat Adrian Streinu-Cercel.

El a precizat că, de exemplu, rezistenţa la antibiotice în cazul stafilococului auriu este de până la 50 la sută, iar la infecţia cu E.coli este de 30-40 la sută. De asemenea, şi la klebsiella pneumoniae nivelul de rezistenţă la antibiotice este foarte mare.

Adrian Streinu-Cercel a mai spus că ar fi bine ca în cazul tratamentului să fie recomandată o antibiogramă, dar este esenţial ca oamenii să nu ia singuri antibiotice pentru că au aflat că ar fi bune.

Rezultatul antibiogramei este dat în 24 de ore, dar numai în 30 la sută din cazuri sunt recomandate astfel de investigaţii, pentru că nu toate untiăţile sanitare au laboratoare care să permită această analiză.

Există în Europa un aparat care poate pune un diagnostic precis în trei ore, iar Institutul "Matei Balş" din Bucureşti va achiziţiona în curând un astfel de echipament.

Antibioticele nu mai sunt active dacă au fost folosite în boli unde nu erau necesare, bacteriile dezvoltând rezistenţă prin mutaţii.

Apariţia, selectarea şi răspândirea bacteriilor rezistente în spitale este o problemă majoră de siguranţă a pacientului. Infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice au ca rezultat creşterea morbidităţii şi mortalităţii, ca şi creşterea duratei de spitalizare. Mai mult, rezistenţa la antibiotice duce frecvent la întârzierea terapiei adecvate.

Terapia inadecvată sau întârziată cu antibiotice la pacienţi cu infecţii severe este asociată cu o evoluţie mai proastă a stării pacientului şi uneori cu decesul.

Utilizarea inadecvată a antibioticelor în spitale este unul dintre factorii cei mai importanţi care conduc la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice.

În ţara noastră, cele mai frecvente infecţii cu bacterii rezistente sunt cele cu stafilococul auriu rezistent la meticilină (SARM) şi enterobacterii rezistente la cefalosporine. Aceste infecţii au avut ca rezultat creşterea numărului de zile de spitalizare, creşterea morbidităţii, mortalităţii şi costurilor.

Antibioticele sunt esenţiale pentru medicina modernă, chirurgie, transplante de organe, chimioterapia cancerului, terapie intensivă şi îngrijirea copiilor prematuri.

În întrega Europă, în fiecare an, Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este marcată, în jurul datei de 18 noiembrie, prin campanii naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor.

În acest an, Ziua Europeană a Informării depre Antibiotice este focalizată pe promovarea utilizării prudente a antibioticelor în spitale.