Infecțiile virale comune pot crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral

Meta-analiza, publicată miercuri în Journal of the American Heart Association, a analizat 155 de studii realizate pe parcursul a câteva decenii și a constatat că infecțiile virale pot crește riscul de boli cardiace atât imediat după infecție, cât și pe termen lung.

Persoanele care au contractat gripa au avut un risc de până la șase ori mai mare de a suferi un atac de cord în luna următoare infecției, iar cele care au avut Covid-19 au avut un risc de aproape două ori mai mare de a dezvolta boli de inimă sau accident vascular cerebral în comparație cu persoanele care nu au fost infectate, potrivit CNN.

„O modalitate de a preveni acest lucru este vaccinarea”, a spus autorul principal al studiului, dr. Kosuke Kawai, profesor adjunct la David Geffen School of Medicine de la Universitatea din California, Los Angeles. „Adesea, ne vaccinăm pentru a reduce riscul de gripă sau alte boli, dar cred că vaccinurile pot oferi beneficii suplimentare în ceea ce privește protecția potențială împotriva bolilor cardiovasculare”.

Autorii noii cercetări au concluzionat că infecțiile cu gripă și Covid-19 au fost asociate cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare acute, cum ar fi atacurile de cord. Infecțiile virale cronice, cum ar fi HIV, hepatita C și zona zoster, au fost asociate cu un risc crescut pe termen lung de boli coronariene și accident vascular cerebral.

Vaccinul împotriva zona zoster reduce riscul de infarct şi accident vascular cerebral cu 18%

Noul studiu menționează, de asemenea, că citomegalovirusul, herpesul simplu, hepatita A, papilomavirusul uman (HPV), virusul sincițial respirator (RSV), dengue și chikungunya au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, dar afirmă că sunt necesare mai multe cercetări privind această asociere.

Cum afectează virusul inima?

Noile descoperiri se potrivesc cu ceea ce medicii au observat de mult timp, a spus dr. Scott Roberts, director medical asociat pentru prevenirea infecțiilor la Yale School of Medicine.

„Din păcate, multe infecții pot face acest lucru”, a spus el. „Virusurile respiratorii cresc riscul cardiovascular în două moduri”: indirect, prin declanșarea unui răspuns imunitar hiperactiv care provoacă inflamație, ducând la stres și coagularea sângelui care afectează inima; sau direct, când virusul poate ataca țesutul cardiac în sine.

Majoritatea virusurilor respiratorii, inclusiv Covid-19, gripa și RSV, acționează prin calea indirectă, a spus Roberts, în timp ce tulpinile de enterovirus – legate de virusurile care cauzează boala mâinilor, picioarelor și gurii – pot infecta direct mușchiul cardiac.

„În general, cu cât boala virală este mai gravă, cu atât riscul de complicații cardiovasculare este mai mare”, a spus el. Aceste infecții pot agrava și problemele cardiace existente, cum ar fi insuficiența cardiacă, a adăugat el.

Kawai a spus că este dificil de cuantificat probabilitatea ca o persoană cu o infecție virală să dezvolte boli cardiovasculare, așa că toată lumea ar trebui să ia măsuri de protecție.

„Depinde și de infecția virală”, a spus Kawai. „Nu doar pacienții care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare pot fi expuși unui risc mai mare, ci și adulții mai tineri sau persoanele care nu prezintă neapărat factori de risc pentru boli cardiovasculare sunt, de asemenea, expuși unui risc crescut” după o infecție virală.

Prevenirea este esențială

„Studiul nostru subliniază importanța măsurilor preventive integrate, în special pentru adulții cu factori de risc tradiționali pentru [boli cardiovasculare]. Vaccinurile pot juca un rol important în prevenirea riscului de boli cardiovasculare”, au scris cercetătorii.

Ei au concluzionat că măsurile preventive, cum ar fi vaccinarea și tratamentul antiviral administrat la timp, ar putea contribui la reducerea incidenței bolilor cardiovasculare, care rămân principala cauză de deces la nivel mondial.

„Există vaccinuri pentru multe dintre aceste virusuri și, în general, acestea reduc riscul de evenimente cardiovasculare după infecție, deoarece infecția severă este mai probabil să fie ușoară la o persoană vaccinată”, a spus Roberts.

La persoanele care au un sistem imunitar sănătos, vaccinurile au un efect protector fără a provoca boli cardiovasculare, deoarece conțin de obicei o cantitate mică de virus inactivat sau subunități specifice ale agentului patogen, a spus Kawai. Virusul inactivat nu declanșează o reacție imunitară hiperactivă care provoacă inflamații care afectează inima și nici nu este capabil să atace țesuturile cardiace.

Oricine este îngrijorat de riscul de probleme cardiace după o infecție ar trebui să discute cu medicul său, sfătuiește Roberts.