Noi cercetări științifice sugerează că procesele care au loc adânc sub Groenlanda ar putea juca un rol mult mai important în creșterea nivelului mării decât se credea anterior.
Folosind modele 3D avansate ale temperaturii, oamenii de știință au corelat căldura din interiorul Pământului cu comportamentul calotei glaciare și schimbările pe termen lung ale nivelului mării, scrie SciTechDaily.
Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a fost coordonat de cercetători de la Universitatea din Ottawa, în colaborare cu Universitatea din Twente și Serviciul Geologic al Danemarcei și Groenlandei.
Groenlanda a fost un punct central al analizei deoarece se află deasupra unei calote glaciare masive și, în trecutul geologic, a traversat o zonă de intensă activitate geotermală asociată Islandei.
Prin combinarea observațiilor satelitare cu măsurători realizate la sol, cercetătorii au realizat hărți de înaltă rezoluție ale temperaturilor din subsol.
Rezultatele au indicat contraste de temperatură surprinzător de mari sub Groenlanda și nord-estul Canadei.
Echipa a descoperit că variațiile de temperatură influențează puternic vâscozitatea mantalei superioare de sub Groenlanda.
În anumite regiuni, vâscozitatea mantalei poate varia cu până la trei ordine de mărime, afectând modul în care scoarța terestră reacționează la schimbările de masă ale gheții.
Potrivit autorului principal, Parviz Ajourlou, aceste variații termice ajută la reconstituirea traseului Groenlandei peste regiunea de activitate geotermală asociată Islandei.
Profesorul Glenn Milne, de la Universitatea din Ottawa, a subliniat că acești factori influențează direct interacțiunea dintre calota glaciară și roca de dedesubt.
Cercetătorii au comparat modelele lor cu înregistrări istorice ale nivelului mării și cu măsurători moderne ale mișcărilor verticale ale terenului.
Simulările au corespuns îndeaproape datelor observate, consolidând încrederea în noile modele de temperatură și vâscozitate.
Această înțelegere îmbunătățită le permite oamenilor de știință să reconstruiască mai precis evoluția trecută a calotei glaciare și să anticipeze topirea viitoare.
Rezultatele sugerează că prognozele corecte ale nivelului mării trebuie să ia în calcul procesele profunde ale Pământului, nu doar schimbările climatice de la suprafață.
Studiul evidențiază modul în care știința Pământului solid contribuie la cercetarea climatică și la planificarea pe termen lung.
Prin rafinarea modelelor de interacțiune gheață–Pământ, cercetătorii pot estima mai bine contribuția Groenlandei la creșterea nivelului mării la scară globală.
Pe măsură ce încălzirea climatică accelerează pierderea de gheață, astfel de perspective devin tot mai importante pentru evaluarea riscurilor costiere la nivel mondial.