Un psiholog avertizează că societatea actuală și-a pierdut compansiunea: „O sărăcire umană și emoțională care ar trebui să ne îngrijoreze”

Într-o lume din ce în ce mai accelerată și marcată de individualism, compasiunea pare să fi devenit un bun rar. Asta avertizează Víctor Küppers, expert în psihologie pozitivă, scrie Vanguardia.

„Bunătatea este strâns legată de un concept care este compasiunea. Într-o societate în care suntem din ce în ce mai insensibili la suferința altora, compasiunea se pierde”, afirmă acesta cu îngrijorare.

Ce înseamnă cu adevărat compasiunea

Küppers clarifică faptul că acest concept nu trebuie confundat cu simpla milă sau cu tendința de a plânge pentru problemele altcuiva. Din perspectiva psihologiei, compasiunea are două componente esențiale:

• Empatia: capacitatea de a te pune în locul celuilalt;
• Acțiunea: dorința reală de a ajuta acea persoană.

„Compasiunea înseamnă să am empatia de a mă pune în locul tău, dar și dorința de a te ajuta”, explică specialistul.

O societate care se îndepărtează de ajutorul reciproc

Ucraina bate România la screeningul neonatal. Țara noastră are cea mai ridicată rată a mortalității infantile din UE

Dispozitiv cerebral uimitor: AI-ul a reușit să ajute persoane paralizate să miște brațe robotice

Pentru Küppers, problema actuală nu este doar lipsa de empatie, ci și lipsa de disponibilitate de a acționa în fața durerii celorlalți. Tot mai mulți oameni asistă la suferința altora cu indiferență, ceea ce, potrivit lui, reflectă o sărăcire umană și emoțională care ar trebui să ne îngrijoreze.

Psihologul îndeamnă la redescoperirea compasiunii ca valoare esențială, nu doar pentru a construi relații mai sănătoase și mai umane, ci și pentru a îmbunătăți conviețuirea în comunitate. Practicarea compasiunii presupune ascultarea activă, interesul autentic și oferirea unui ajutor real, chiar și prin cele mai mici gesturi din viața de zi cu zi.