Vitaminele şi antioxidanţii sub semnul întrebării. Comunitatea medicală susţine că pot avea efecte nefaste

"Toată lumea este bulversată, pentru că, în mod logic, vitaminele şi antioxidanţii ar trebui să acţioneze contra bolilor, dar toate datele clinice ne arată că nu există nicio diferenţă", a explicat medicul Toren Finkel, directorul Centrului de medicină moleculară din cadrul National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite.

"Acest lucru înseamnă că trebuie să ne revizuim ipotezele despre mecanismele bolilor şi despre rolul oxidanţilor. Întotdeauna am plecat de la ideea că oxidanţii sunt dăunători pentru organism, dar în ultimii 10 ani am început să ne dăm seama că această idee nu este neapărat adevărată", a precizat acelaşi cercetător.

Astfel, cercetătorii au arătat că celulele folosesc oxidanţii pentru a semnaliza o inflamaţie şi că acestea nu sunt întotdeauna dăunătoare pentru organism, având uneori un rol folositor.

"Trebuie deci să ne întoarcem în laborator pentru a efectua cercetări cu celule sau cu animale pentru a înţelege mai bine rolul oxidanţilor şi al vitaminelor", a declarat profesorul Finkel.

"Timp de mulţi ani am folosit aceste vitamine fără a le cunoaşte efectele. Dispunem de multe date care arată că o carenţă de vitamine este nefastă, dar acest fapt nu înseamnă că un consum excesiv de vitamine este benefic", a adăugat acelaşi savant.

Astfel, un studiu publicat pe 11 octombrie în Statele Unite a evidenţiat o creştere cu 17% a riscului de cancer la prostată la bărbaţii care iau vitamina E în cantităţi mari.

Un alt studiu american, realizat pe femei, publicat pe 10 octombrie, a relevat faptul că multivitaminele sunt inutile în tratamentul unor boli şi cresc uşor riscul de mortalitate.

Încă din 2007, oamenii de ştiinţă au descoperit existenţa unei legături între riscul ridicat de diabet la adulţi şi suplimentele de seleniu.

Problema "este că publicul crede că mai mult înseamnă mai bine şi fără pericol", a declarat David Schardt, nutriţionist la Center for Science in the Public Interest, o organizaţie cu scop nelucrativ.

"Însă, acum, am descoperit că anumite vitamine, luate în cantităţi mari, pot avea efecte nefaste neaşteptate, pe care nu le înţelegem", a adăugat David Schardt.

"Există un număr mare de persoane care au încredere, aproape ca o religie, în vitaminele lor", o atitudine încurajată de o industrie care generează 20 de miliarde de dolari în fiecare an în Statele Unite, unde jumătate din populaţie consumă aceste suplimente alimentare, a explicat acelaşi nutriţionist.

În plus, producătorii de vitamine pot să atribuie toate virtuţile din lume vitaminelor lor, în Statele Unite, cu o singură excepţie: nu pot să pretindă că ele tratează bolile.

Patsy Brannon, profesor de nutriţie la Universitatea Cornell din New York, afirmă că cel mai adesea persoanele care se hrănesc bine şi aleg alimente vitaminizate sunt acelea care iau suplimente de vitamine. Astfel, ele pot să ajungă repede la doze exagerat de mari şi potenţial riscante.

Aceste suplimente sunt totuşi necesare pentru anumite persoane, precum femeile însărcinate şi persoanele în vârstă suferind de carenţe cronice.

Însă pentru populaţia generală, un regim alimentar sănătos, compus din legume şi fructe, bogate în fibre, şi din proteine animale, furnizează vitaminele şi celelalte micronutrimente necesare.

Un studiu publicat la sfârşitul lunii august în Journal of Nutrition a arătat faptul că un număr mare de americani se hrănesc nesănătos şi nu iau suplimente vitaminizate.

Astfel, 25% dintre ei prezintă carenţe de vitamina C, 34% carenţe de vitamina A şi 60% carenţe de vitamina E, care se găsesc mai ales în fructe şi legume.