Producția de păstrăv, comercializat sub denumirea de „somon turcesc”, a crescut spectaculos în ultimul deceniu.
Anul trecut, țara a exportat peste 78.000 de tone de păstrăv crescut în apele mai reci din nordul Mării Negre, de 16 ori mai mult decât în 2018, generând venituri de aproape 498 de milioane de dolari.
Principalul client este Rusia, care reprezintă 74,1% din exporturi, urmată de Vietnam cu 6%, apoi Belarus, Germania și Japonia. Rusia, care a interzis somonul norvegian în 2014 după sancțiunile pentru anexarea Crimeei, a oferit Turciei „o piață disponibilă, ușor accesibilă”, potrivit AFP.
Succesul se bazează pe mai mulți factori: experiența Turciei în creșterea bibanului de mare și a doradei, unde este lider european, folosirea rezervoarelor din țară pentru creșterea inițială a peștilor, și temperatura optimă a Mării Negre între octombrie și iunie. De asemenea, „somonul turcesc” este cu 15-20% mai ieftin decât cel norvegian.
Totuși, creșterea rapidă ridică probleme. Un studiu din 2024 arată că aproape 70% din păstrăvi mor prematur din cauza bolilor și gestionării necorespunzătoare. Companiile recunosc rate de mortalitate între 5% și 50%.
Fermele piscicole au atras și furia pescarilor locali, care susțin că cuștile cu diametrul de 50 de metri blochează mișcarea peștilor sălbatici și îi forțează să pescuiască mai departe de coastă.