Detector de incendiu de dimensiunea unui con de pin. Cum funcționează

În lupta globală împotriva incendiilor forestiere, care costă miliarde de dolari, detectarea timpurie este esențială. Sateliții, dronele, camerele termice și turnurile de observație cu personal sunt doar câteva dintre instrumentele utilizate în prezent pentru a alerta autoritățile și echipele de intervenție rapidă cu privire la amenințările iminente.

Cu toate acestea, în zonele cu resurse insuficiente, aceste mijloace de apărare pot fi extrem de costisitoare.

De aceea, un grup de absolvenți recenți ai facultăților de design a dezvoltat o soluție mai mică, mai simplă și, potrivit lor, mai ieftină: un detector de incendiu de dimensiunea unei conuri de pin, care poate oferi comunităților vulnerabile un avantaj neprețuit în cursa pentru a scăpa sau a stinge incendii majore.

Cluj: Cabana și stația meteo din Muntele Vlădeasa, cuprinse de un un incendiu / ANM: Pagubele sunt foarte mari

Incendiu la un spital din Cluj: pacienții secției de Psihiatrie, evacuați împreună cu personalul medical

Pyri a luat naștere la Londra ca proiect universitar al unor studenți la inginerie de proiectare, dintre care trei au decis să îl transforme într-o afacere comercială după absolvirea facultății, anul trecut. Numele companiei provine de la termenul științific „pyriscence”, care descrie modul în care natura se adaptează la incendiile forestiere.

Cum funcționează senzorii Pyri

Fabricați în principal din compuși de ceară și cărbune, senzorii Pyri sunt proiectați să se integreze în mediul înconjurător și să nu lase urme.

Dispozitivul poate fi instalat în zone predispuse la incendii și lăsat fără întreținere timp de ani de zile, potrivit creatorilor săi.

Când izbucnește un incendiu, căldura topește un declanșator intern, producând un semnal de joasă frecvență care declanșează alarma.

„Poate ajuta oamenii să evacueze mai repede și poate opri propagarea incendiilor înainte ca acestea să devină incontrolabile, înainte de a provoca pagube devastatoare”, a declarat Karina Gunadi, cofondatoarea Pyri, într-un interviu acordat CNN. „Dacă incendiul este detectat la început, este mult mai ușor de stins”.

Designerii Pyri au în vedere și inteligența artificială: Atunci când unul dintre dispozitivele lor este declanșat, AI poate analiza datele meteorologice și de satelit disponibile pentru a evalua probabilitatea ca semnalul să fie într-adevăr rezultatul unui incendiu de vegetație.

De la ce a pornit proiectul

Ca exemplu de „specie dependentă de foc”, Gunadi a indicat diferite tipuri de pini care nu numai că prosperă în zone predispuse la incendii, ci au nevoie de flăcări pentru a se reproduce, deoarece semințele lor sunt eliberate numai atunci când rășina care sigilează conurile lor se topește la temperaturi ridicate.

Această idee i-a influențat direct pe Gunadi și colegii ei designeri.

Aspectul de con de pin al dispozitivului Pyri este, de asemenea, funcțional. Forma ușoară a senzorilor și structura nervurată îi protejează împotriva impactului, mai ales dacă sunt lansați din aer pentru a acoperi zone mari sau greu accesibile.

Dar designerii au vrut, de asemenea, ca aceștia să nu atragă atenția trecătorilor, fie că sunt oameni sau animale.

O altă provocare majoră provine din angajamentul cofondatorilor de a utiliza materiale netoxice, în special în ceea ce privește componentele electronice necesare pentru a produce un semnal.

Designerii au apelat la electronice organice și evită metalele rare și bateriile litiu-ion. Odată ce dispozitivele „se ard”, Gunadi vrea să se asigure că „nu vor avea niciun impact negativ asupra mediului”.

De la absolvirea facultății, cofondatorii Pyri au desfășurat activități de cercetare și dezvoltare și au strâns fonduri – inclusiv un premiu James Dyson, un concurs internațional de design pentru studenți fondat de inventatorul britanic titular și fondatorul Dyson.

Compania speră să efectueze teste și demonstrații la scară mică până la finalul anului, cu scopul de a opera piloți mai mari anul viitor și de a lansa comercial produsul în 2027.

Incendiile de vegetație extreme sunt din ce în ce mai frecvente la nivel global. UNEP preconizează o creștere cu 30% a incendiilor extreme până la sfârșitul anului 2050 și o creștere cu 50% până la sfârșitul secolului.