Dezbaterea privind vârsta de pensionare amenință să destrame fragila coaliție germană: „Fericirea nu înseamnă pensionare”

Cancelarul Friedrich Merz a evitat în mare măsură bomba cu ceas reprezentată de îmbătrânirea populației de la preluarea mandatului în mai, preferând în schimb să anunțe măsuri de stimulare, cum ar fi scutiri fiscale pentru germanii în vârstă care continuă să lucreze după vârsta de pensionare.

Cu toate acestea, ministrul economiei, Katherina Reiche, din Partidul Creștin-Democrat (CDU), fostă directoare în domeniul energiei, care a crescut în estul comunist, a intervenit în această vară cu apeluri repetate pentru a se lua măsuri concrete în ceea ce privește prestațiile pentru vârstnici, potrivit The Guardian.

„Schimbările demografice și speranța de viață din ce în ce mai mare fac ca acest lucru să fie inevitabil: perioada de muncă pe durata vieții trebuie să crească”, a declarat ea pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung la sfârșitul lunii trecute. „Trebuie să muncim mai mult și mai mult timp”.

Ea a spus că un important grup de reflecție economică, DIW, a susținut în urmă cu două decenii că vârsta minimă de pensionare ar trebui să fie de 70 de ani până în 2025, dar că, în schimb, majoritatea germanilor erau pe cale să petreacă „doar” două treimi din viața lor angajați, un raport pe care ea l-a descris ca fiind de neacceptat.

Se pare că Merz, nemulțumit, i-a spus în șoaptă să-și vadă de treaba ei și să țină cont de preocupările social-democraților (SPD), parteneri minori în coaliția de guvernare, care au un scor de doar 15% în sondaje.

„Fericirea nu înseamnă pensionare”

Dar Reiche, cunoscută pentru franchețea sa, a insistat că, pentru mulți germani, „fericirea nu înseamnă să se pensioneze cât mai devreme, ci să poată continua să-și pună în valoare experiența”.

SPD nu a așteptat mult pentru a reacționa, vârsta de pensionare amenințând să devină o problemă delicată în cadrul fragilului guvern de coaliție de centru-dreapta care a înlocuit administrația tripartită anterioară, care s-a prăbușit în noiembrie.

Secretarul general al SPD, Tim Klüssendorf, a declarat categoric: „Creșterea vârstei de pensionare este exclusă pentru noi”. El a descris orice astfel de măsură ca fiind, de fapt, o reducere a pensiei.

El a pledat pentru creșterea contribuțiilor la sistem, făcând mai atractiv pentru femei să lucreze cu normă întreagă, inclusiv prin extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și promovarea flexibilității locurilor de muncă.

Menținerea echilibrului sistemului public

Mulți economiști susțin o astfel de măsură, afirmând că integrarea unui număr mai mare de persoane în forța de muncă, inclusiv a imigranților, ar contribui în mod durabil la menținerea echilibrului sistemului public.

Alți analiști au sugerat corelarea permanentă a vârstei de pensionare cu speranța medie de viață, așa cum se practică în Țările de Jos.

Ministrul muncii german, Bärbel Bas, din SPD, a sugerat creșterea impozitelor și obligativitatea freelancerilor, funcționarilor publici și parlamentarilor de a contribui la sistemul de pensii, propuneri pe care conservatorii le-au respins din start.

Cu toate acestea, semnalul este clar: la mijlocul anilor 1990, pentru fiecare pensionar existau patru angajați care contribuiau la sistemul de securitate socială. În 2020, erau doar trei, iar prognozele indică faptul că, până în 2035, cifra va fi de 2.4.

Germania înregistrează deja o participare pe piața muncii peste medie în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani, 21.2 % din această categorie de vârstă fiind înregistrați ca angajați, față de 16 % în UE. Vârsta medie de pensionare în Germania în 2024 era de 64.7 ani.

Cea mai înaltă vârstă de pensionare din Europa

În luna mai, parlamentul danez a pus țara pe calea de a avea cea mai înaltă vârstă de pensionare din Europa, adoptând o lege care o ridică la 70 de ani până în 2040.

În anii 2000, când Germania înregistra peste 5 milioane de șomeri, SPD a inițiat cele mai mari schimbări structurale din ultimele decenii, reformând piața muncii printr-o abordare de tip „bățul și morcovul” față de șomaj și ridicând treptat vârsta de pensionare la 67 de ani până în 2031.

Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a declarat că este nevoie din nou de acest tip de „curaj”, sperând că starea economică la fel de sumbră a Germaniei, care se află acum „cu spatele la zid”, va stimula reformele dureroase, dar necesare.

Însă, în contextul temerilor tot mai mari că etica muncii odată lăudată a Germaniei se va dovedi insuficientă pentru a susține sistemul său de asistență socială, Merz a stârnit furia opiniei publice la începutul acestui an cu comentarii interpretate pe scară largă ca o lovitură la adresa „germanilor leneși”.

Cancelarul, care va împlini 70 de ani în noiembrie, a avertizat la o conferință de afaceri în mai: „Nu vom putea menține prosperitatea acestei țări cu o săptămână de lucru de patru zile și echilibru între viața profesională și cea personală”.

El a încercat să-și nuanțeze mesajul luna trecută, explicând că nu spunea că „toți germanii trebuie să lucreze mai mult”, ci mai degrabă că media națională trebuie ridicată.

Coaliția sa a declarat că va asigura un nivel al pensiilor de 48% din venitul mediu pe durata vieții până în 2031, o promisiune pe care criticii au calificat-o ca fiind nedreaptă față de generațiile viitoare, fără un plan clar pentru susținerea sistemului.