Irineu Darău, ministrul Economiei: „România are nevoie de o combinație între președinte jucător și președinte mediator (…) Mă întreb unde sunt politicile economice.”. Cum îl evaluează pe Nicușor Dan. Ce spune despre Schwarz, ADR, SAFE și Sebastian Ghiță

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

UDPATE. Irineu Darău, ministrul Economiei: „România are nevoie de o combinație între președinte jucător și președinte mediator. Personal, pe Nicușor Dan îl voi evalua la sfârșitul mandatului”

„România are nevoie de o combinație. Prea jucător e greșit, prea mediator e greșit. Dar nu e ușor să mergi pe această sârmă. Dar chiar cred că România de asta are nevoie acum de o combinație reușită între cele două. Sper că Nicușor Dan va găsi soluția la această ecuație nu e ușor deloc. Personal, până la urmă, ca alegător, îl voi evalua la sfârșitul mandatului. Cred că un președinte poate fi evaluat la o perioadă mai lungă. (…) Chiar cred că avem nevoie de amândouă. (…) Parcă uneori partidele sau parlamentarii ar vrea toate soluțiile de la președinte. Nici asta nu se poate. (…) Eu chiar cred că aceasta e o perioadă și de lecție democratică și o perioadă în care parlamentarii ar trebui să se gândească în fața propriei conștiințe și cu jurământul acela pe care l-am făcut. Care este soluția pentru România? Și în loc de jocuri de culise și de ascultarea ordinelor șefilor de partid, să se găsească o soluție în Parlament. Un președinte mediator, fie jucător, fie o combinație, nu de la un singur om în această țară poate să vină întotdeauna soluția. Eu nu cred în acest lucru. (…) În niciun caz actuala situație nu o să fie sine die, dar nu cred că niște săptămâni cu această guvernare este așa de rău. Ducem la capăt Safe, duce la capăt PNRR dacă suntem lăsați, noi guvernăm în fiecare zi atât cât Parlamentul nu va decide investirea unui nou guvern. Asta este dacă vreți, constructul constituțional firesc”.

UDPATE. Irineu Darău: „Nu cred că USR structural a avut vreodată vreo problemă să fie în Opoziție. USR nu există ca partid prin prisma conectării la resurse”

Cât de predispuși sunt seniorii români la fraudele online? Doar trei din 10 au știut să recunoască metode precum spoofing sau smishing, în campania „Nesupus Fraudelor”

LIVE TEXT. Irineu Darău, ministrul Economiei: „România are nevoie de o combinație între președinte jucător și președinte mediator. Pe Nicușor Dan îl voi evalua la sfârșitul mandatului (…) Mă întreb unde sunt politicile economice. Deciziile acestui guvern nu au fost perfecte”. Ce spune despre Schwarz, ADR, SAFE și Sebastian Ghiță

„Niciodată nu voi spune că doar într-o parte este vina absolută. Dar aici e foarte clar cine a escaladat conflictul și cine a dărâmat guvernul și anume PSD. (…) Uneori liderii politici poate ar trebui să stea 48-72 de ore închiși, pentru a găsi niște concluzii. Erau toate aceste mecanisme în protocolul de coaliție să se negocieze. PSD-ul și a stricat o coabitare așa cum era ea, cu toate imperfecțiunile.(…) USR nu are o problemă, indiferent de poziția în care se află. Noi și din opoziție și de la putere știm ce avem de făcut. Nu cred că USR structural a avut vreodată vreo problemă și să fie în opoziție. USR nu există ca partid prin prisma conectării la resurse. Deci la noi acea secetă de care se vorbește la alte partide nu există. Noi că suntem la putere sau că suntem la opoziție avem ce face pentru că n-am intrat în politică pentru a ne îmbogăți din ea”.

UDPATE. Irineu Darău: „Sunt trei partide care au rămas la guvernare și gestionează afacerile curente ale țării. PSD, elefantul în magazinul cu porțelanuri, s-a dus în Parlament, a spart toate porțelanurile”

„E foarte greu de găsit o soluție în situația actuală. Sunt trei partide care au rămas la guvernare și gestionează afacerile curente ale țării. Un alt partid, PSD, eu i-aș spune Elefantul în magazinul cu porțelanuri, s-a dus în Parlament, a spart toate porțelanurile, a dat jos un Guvern, n-a venit cu soluție și USR- PNL-UDMR guvernează țara, pe de o parte, și pe de altă parte n-au fugit de la guvernare. PSD ne-a dus dintr-o situație nu foarte bună, într-o situație mult mai proastă. Aici suntem, va fi foarte greu de găsit o soluție. Să știți că e o situație mult sub ideal. dar nu mi-e rușine, cu puteri limitate, de felul în care acest guvern gestionează afacerile curente ale țării”.

UDPATE. Irineu Darău: „Legea salarizării este lucrată într-un fel sau altul, de ani de zile, culmea, în mare parte într-un minister PSD”

„Guvernul astăzi pe acest subiect nu poate să impună nimic. Doi: legea salarizării este lucrată într-un fel sau altul, de ani de zile, culmea în mare parte într-un minister PSD. Trei: tehnic și practic, este o lege în Parlament. Nu are legătură cu guvernul în sensul acesta decizional. (…)Parlamentul în luna iunie, dacă vrea să respecte jalonul PNRR. va vota o lege a salarizării, cu amendamente, fără dialog social”.

UDPATE. Irineu Darău, ministrul Economiei: „Nu cred în guverne tehnocrate și în premieri tehnocrați”

La acest moment și în general nu cred în guverne tehnocrate și în premieri tehnocrați. Consider că există situații excepționale în care poate vreme de jumate an, un an, de obicei, pentru organizarea alegerilor, se poate justifica un guvern tehnocrat. Dar un guvern tehnocrat în România sau un premier tehnocrat, după părerea mea, înseamnă lipsă de putere și probabil lipsă de reformă. (…) Cred că domnul Tomac este un om politic foarte dar răspunsul meu legat de tehnocrație rămâne valabil și ne putem întreba și dacă domnul Tomac e tehnocrat sau nu.

UDPATE. Irineu Darău, ministrul Economiei: „În turism, trebuie să definim destinația România, după criterii occidentale”

„În turism, este organizația de management al destinației în România, la nivel național. Asta înseamnă și legislație, și organizație, și conducere și buget de marketing și de branding, pentru că fără acest lucru, noi de fapt subfinanțăm partea aceasta de marketing turistic. Nu știm despre ce este România ca destinație atractivă. Nu avem o instituție care să o gestioneze. Dar specialiști, experți în managementul destinației nu avem. Și știți când plătim noi turiștii o taxă turistică, o parte din ea ar trebui să se ducă la OMD-ul acesta național, pe care nu-l avem. Deci acela trebuie să fie nivelul la care să definim destinația România, dar nu pentru cum ne-ar plăcea nouă, ci cum i-ar plăcea neamțului american, chinezului să vină aici. Și doi, să băgăm acești bani din taxele turistice pentru a vinde destinația României. (…) Statul tebuie să „vândă” România. Și pe asta nu o facem bine și nu cred că Ministerul ar face-o bine. Asta e o organizație care trebuie să o facă după criterii occidentale și asta putem să facem și să știți că lucrăm deja la asta și avem un Consiliu Consultativ pe Turism în care, spre deosebire de alte dăți, chiar ascultăm actorii sociali din turism și încercăm să definim aceste lucruri. (…) Ar trebui expertiză la nivel național și să vindem ideea de România. (…) Uitați, un mic succes, pentru care nu trebuie să mă laud eu, ci trebuie să-l laud și să-i mulțumesc lui, lui Charlie Ottley. Prin parteneriat cu MEDAT și cu Ministerul Afacerilor Externe, a putut să prezinte la public larg acel documentar al lui.”.

UDPATE. Irineu Darău: „Mă întreb unde sunt politicile economice. Nu suntem foarte coordonați ca stat la treaba asta. Nu o să zic vreodată că deciziile acestui Guvern au fost perfecte. (…) Sunt șapte-opt scheme de ajutor de stat la Ministerul Economiei. Am dat drumul la programe”

„Cred că afectată este toată lumea. Probabil unii sunt afectați mai rău și aceia sunt cei 70%. Am luat contact deja cu minim 1.000 de antreprenori și companii de multe niveluri. La Ministerul Economiei culegem uneori roadele tuturor celorlalte decizii. (…) Dacă vă uitați ce decizii poate să ia Ministerul Economiei pe propriile atribuții, puține. (…) Și atunci, știți, nu pot să fiu responsabil de ceva ce nu decid. În al doilea rând mă întreb, și aici cred că avem o defecțiune, unde sunt politicile economice. Și iarăși nu suntem foarte coordonați ca stat la treaba asta. Eu nu o să zic vreodată că deciziile acestui guvern au fost perfecte, dar nu putem ignora punctul din care s-a plecat. Ceea ce pot să vă spun eu cu toată responsabilitatea într-o situație economică grea și eu cred că antreprenorii o înțeleg. Putea fi mult mai rău decât atât. (…) La Ministerul Economiei am găsit scheme de ajutor de stat promise a antreprenorilor. Nu neapărat cele mai bine concepute, dar promise a antreprenorilor care le-au lăsat în nelucrare și le-am relansat. Înseamnă niște bani în economie. (…) Faptul că o mie de femei antreprenori vor avea, în sfârșit, acei bani din femei antreprenori promiși în 2024, faptul că mii de fiii firme vor avea banii din Start- up Nation pentru că am dat drumul ediției a patra. Contează lucrurile acestea. Sunt lucruri care se întâmplă și de care m-am ocupat. Sunt șapte-opt scheme de ajutor de stat la Ministerul Economiei”.

UDPATE. Irineu Darău: „Noi, la minister, pe SAFE, avem implementarea programului și criteriile de localizare”

„Noi, la minister, avem  monitorizarea începând de la implementarea programului, iar până în acest moment foarte important, noi am avut un rol destinat prin această Ordonanță de urgență. Să propunem către cancelaria premierului criteriile de localizare. Adică pe fiecare proiect ce condiții trebuie îndeplinite legate de producția în România. Și asta am făcut cu specialiștii din Minister de la Direcția Industriei Naționale de Apărare, unde echipa cu echipament comandat de armată sau de instituții de forță. În OUG este acel, încă o dată, grup de lucru care reunește toate instituțiile, dar rolul dat este să propunem criteriile de localizare și asta am făcut”.

UDPATE. Irineu Darău: „SAFE a fost o ocazie prin care s-au ignorat niște căi legate de achizițiile militare și poate că asta a deranjat. Niște oameni n-au ținut cont de niște aranjamente din alți ani”

„Niciun moment nu am simțit, la Ministerul Economiei, dar nici în grupul acela de lucru reglementat de ordonanță de urgență de la Guvern, că intermediari, firme de casă obișnuite cu lanțurile acestea de producție în industria de apărare – au avut un cuvânt de spus în acest proces. Deci, tind să cred, apropo de tensiunile din aceste zile, că SAFE a fost și o ocazie prin care s-au ignorat niște căi foarte bătucite legate de achizițiile militare și poate că și asta a deranjat. Că niște oameni care n-aveau legătură cu industria de apărare n-au ținut cont de niște aranjamente din alți ani pe care eu nici nu le cunosc dar le simt”.

UDPATE. Irineu Darău: „Aș fi vrut ca 100% din SAFE să se facă în România. Dar nu totul se poate. Plecăm de foarte de jos. (…) Peste 50% din producție va fi în România. Va trebui înființată o instituție care să monitorizeze SAFE”

„Am încredere că este un pas important pentru reindustrializarea în industria militară. Nu înseamnă reindustrializare totală. (…) Eu aș vrea o singură comparație: 4 ani și jumătate de program SAFE, măsurat la virgulă procentul de producție locală, respectiv 20 de ani, de achiziții militare în România până în 2026, procentul de offset. De ce? Pentru că noi plecăm aproape de la zero. Și să știți că aici e problema.(…) Dacă mă întrebați pe mine, dacă aș fi vrut ca 100% din bani și 100% din echipamentele dorite, cu specificații operaționale foarte detaliate de către armată sau alte instituții de forță, dacă aș vrea să se facă 100% în România timp de 4 ani și jumătate, da. Dar sunt realist, nu totul se poate în 4 ani și jumătate, pentru că plecăm de foarte, foarte de jos. (…) Generalizând pe toate programele, peste 50% din producție va fi în România. Cred că asta va arăta anul 2030.. O să avem o provocare pe care am avut-o și la offset. Cum se monitorizează, începând cu iunie 2026 până în 2030, această localizare? Și o chestiune de guvernanță. Deci cred că Va trebui ori înființat o instituție, ori date puterile unei instituții foarte clar, nu zic neapărat că trebuie să fie la Ministerul Economiei, care să facă acel lucru de care v-am zis, controlul. Astăzi există o instituție numită Arctis. care a mai verificat offset-ul mai bine sau mai prost. Eu am o evaluare. Și doi cu foarte puțin oameni. Safe-ul aici e o mare provocare. Foarte mulți bani, foarte multă producție. într-o perioadă scurtă, o instituție românească cu lege dedicată trebuie să verifice”.

UDPATE. Irineu Darău: „La minister, luăm fiecare companie la rând și încercăm să găsim o soluție și după aceea problema mare este că sunt foarte multe urgențe lăsate în nelucrare. Ești într-un fel de pompierat”

„Nu există o rețetă generală, one size fits all, care să meargă peste tot. Eu am găsit, pentru că era decizia luată dinainte, un set de patru companii din cele 47 pe care le are ministerul, care erau în acel set CR9, se numește, de Comitetul de Reformă pentru mai multe companii din stat. Și noi, în acel set avem Avioane Craiova, Romaero, Reminul și Minvest. La fiecare dintre aceste patru companii, la care ne-am uitat și mai atent, avem cazuri diferite. Uneori e insolvență, alteori e plan de restructurare, uneori sunt datorii, alteori sunt mai puține și facem un plan dedicat acelei companii. Din păcate, apropo de vânzare de eventuale pachete minoritare pe bursă, să știți că majoritatea companiilor de stat nu sunt în starea financiară suficient de bună pentru un astfel de pas. (…) Și atunci asta facem: luăm fiecare companie la rând și încercăm să găsim o soluție și după aceea problema mare este că sunt foarte multe urgențe lăsate în nelucrare. (…) Ai urgențe în zona minieră uriașă. De ce? Pentru că ai uneori halde de steril sau de alte substanțe lăsate așa cum au fost de 20 de ani, nicio oportunitate de investiție, eventual și riscuri legate de mediu. Ai situații de insolvență sau de faliment, cum avem la Mangalia, în care în paralel ai sute sau mii de oameni care nu mai au loc de muncă sau riscă să nu mai aibă, ai datorii, acolo ai și litigiul internațional și atunci ca ministru, din păcate, ești într-un fel de pompierat. Deși abordarea ar trebui să fie foarte, foarte structurată. (…) Eu îmi doresc o echipă ultra-profesionistă care să facă coordonarea acestor situații, o situație foarte transparentă a acestor companii care să vă pot răspunde dumneavoastră dacă m-ați întrebat azi după patru luni.”

UPDATE. Ce are să-și reproșeze Irineu Darău după întâlnirea cu grupul Schwarz? „Nu neapărat, nu pretind că fac lucrurile perfect. Ca ministru nu am nominalizat companii cu care statul român sau ministerul ar trebui să coopereze și nu o voi face niciodată”

„Nu neapărat. Și eu mă gândesc întotdeauna, nu pretind că fac lucrurile perfect, dar nu neapărat în sensul că întotdeauna te poți gândi legat de orice acțiune, dacă puteai comunica mai bine, dacă puteai, dar atâta tot. Vă dați seama cum e? știind, nu numai că n-ai niciun interes, dar participând la o întâlnire publică două ore pentru a asculta niște lucruri interesante pe care unii oameni le fac în altă țară. (…) Eu ca ministru nu am nominalizat companii cu care statul român sau ministerul ar trebui să coopereze și nu o voi face niciodată. Pentru că, așa cum ați spus, toate procedurile sunt foarte clare. Atât timp cât voi fi ministru,  voi invita la discuții publice, inclusiv cu companii, instituțiile statului, pentru a vedea și cum se face în mediul privat, după cum încă o dată ca manager, că sunt și manager în calitate de ministru, voi cere status pe proiecte de la instituțiile subordonate. Atâta tot. (…) Nu, și nu a existat niciun fel de licitație și niciun fel de proces concret în care să fie implicat acel grup”.

UDPATE. Irineu Darău: „Da, doamna Gheorghiu a primit o donație și de la acest Grup Schwarz”

„Doamna Gheorghiu este o persoană, cred, foarte competentă, care a realizat niște lucruri în viață și care nu are niciun fel de suspiciune de corupție vreodată asupra dânsei (…) Știți bine, o asociație sau o fundație ce era care totuși a construit un spital și cred că a luat sute de mii de donații din sute de mii de părți, da, a primit o donație și de la acest Grup.(n.r Schwarz). Știți bine, în zona de AI, în zona de servicii digitale pentru state, de la un nivel în sus de talie, nu sunt foarte multe companii. (…) Cu această companie, statul German lucrează la un nivel foarte înalt. (…) De ce diabolizăm întâlnirile cu privații? Eu, fundamental, nu sunt de acord cu această abordare. (…)”.

UDPATE. Irineu Darău: „La întâlnirea cu grupul Schwarz eu am primit o invitație la o discuție de la cabinetul vicepremierului.(..) Dragoș Vlad când a căzut Ghiseul.ro era în concediu în Italia cu familia. (…) Am avut aproape o non-comunicare cu ADR pentru că nu răspundea la aproape nimic din ce ei se cerea”

„O întâlnire publică înregistrată la acel sistem Ruti a avut loc la Guvern. Eu am stat un pic sub două ore, pentru că o am în calendar, pot să verific la minut când am intrat și când am plecat, la care șeful ADR și, mi se pare, secretarul general din ADR erau de față, ei au stat mai mult, și s-a discutat și cu acest grup Schwarz despre bunele practici din Germania și, culmea, un subiect interesant era suveranitatea digitală și cum reușești să protejezi datele.(…) Nu s-a discutat nimic despre contracte (…). Eu am primit o invitație care a fost publică la o discuție publică de la cabinetul vicepremierului (…) Domnul Dragoș Vlad când a căzut Ghișeul.ro era în concediu în Italia cu familia și am zis să fiu domn și l-am contactat și prin mail, dar l-am și convocat la minister după căderea Ghișeul.ro. în prima sau a doua zi după ce s-a întors din concediu. Și i-am trimis acel mail în care încă o dată toate instituții au fost invitate la acea întâlnire la guvern și cred că prima frază era despre asta și apoi fiind primul contact cu instituția, bineînțeles că ministrul care conduce ministerul care are autoritatea pentru digitalizarea României în subordine, i-am cerut un status, cum face orice manager, la zi despre ADR. Atâta tot. Să știți că pe tot parcursul mandatului cât l-am prins eu al lui, am avut aproape o non-comunicare cu ADR pentru că nu răspundea la aproape nimic din ce ei se cerea. Încă o dată, instituția care are în subordine ADR-ul să știe cum stăm cu proiectele pe digitalizare, ca să nu vorbesc în ce statut s-au găsit proiectele din PNRR și le redresăm până la alt termen (…) Am trimis multiple notificări oficiale scrise la ADR, cât era acest domn la președinție. Nu exista baza legală pentru această achiziție. Baza legală pentru o astfel de platformă trebuia să fie o hotărâre de guvern, care nu s-a dat”.

UDPATE. Irineu Darău: „N-am avut personal contact nici măcar cu vreun caiet de sarcini”

„N-am avut personal contact nici măcar cu vreun caiet de sarcini. Pentru că să știți că de foarte multe ori și păstrez distanța. Sunt lucruri cu care nu vreau să interferez absolut deloc pentru că fug, fug, fug și fug de orice fel de posibil sau interpretabil trafic de influență. (…). Am fost, de exemplu, în Republica Moldova de vreo 10 ori în ultimii, probabil, 6 ani. Am participat la forumuri economice, am fost la instituții în vizită, am fost la Agenția de Guvernare Electronică, se numește în un fel de ADR moldovenesc. Am fost la Ministerul Economiei și Digitalizării la domnul ministru Osmochescu și am vorbit despre bunele practici din acea țară. Atât. (…) Important într-un stat, pentru că e corupție de când lumea, până la urmă în politică și în state, important e întotdeauna să ai puncte de control. Și dacă cineva o ia pe arătură dintr-un punct, să știi că e o altă instituție care îl controlează acolo. (…) Cât control avem în digitalizare? Eu cred că nu prea avem”.

UDPATE. Irineu Darău: „Transformarea digitală  trebuie să fie în top 3 priorități ale statului român”

„Ministeriile au o mână de oameni, unii IT-și simpli care se ocupă de rețelistică și așa mai departe, vreo 2-3 oameni pe digitalizare, destul de prost plătiți, dar mult prea puțin și prea incoerent în statul român pentru a putea face o transformare digitală. Nu rezolvi cu un om doi dacă Ministerul Digitalizării are o mână de oameni. Cred că trebuie să existe acest curaj de a spune, transformarea digitală este, haide să zicem, top 3 priorități ale statului român (…) Nicio prioritate nu poate fi implementată fără oameni dedicați. Oamenii dedicați trebuie motivați și bine plătiți să fie la nivel de expertiză din privat și să aibă această misiune ca în 4-5 ani de zile să aibă loc transformarea digitală. Altfel, repet, ne facem că facem”.

UPDATE. Funcționează cloudul guvernamental? Irineu Darău: „Câte ceva funcționează din cloudul guvernamental. (…) Avem o problemă cu Autoritatea pentru Digitalizarea României”

„Câte ceva și se mai întâmplă acum niște migrări către cloud. Cloudul guvernamental. S-au băgat foarte mulți bani și, vedeți, aici ne putem și întreba, ok, după toți acești bani, care este fructul? Câte dintre sistemele plătite cu bani grei în România pe digitalizare chiar se folosesc. Chiar sunt adoptate la nivel de instituții. Ce ai cheltuit 5-10 ani bani pe un asemenea sistem. E foarte greu să îl înlocuiești și e foarte greu să spui arunci totul la gunoi și începi de la zero pe o nouă bază pentru că banii s-au cheltuit și ești obligat cumva ca stat să continui acele investiții. (…) Unde cred că avem o problemă în digitalizare este la ce-aș numi o guvernanță sau o arhitectură instituțională. Avem o problemă cu faptul că această Autoritate pentru Digitalizarea României are atribuții, dacă citim legislația, și de reglementare, deci de a face legislație, și de certificare, și de control, și de coordonare, management, să spunem, și de implementare. Deci sunt absolut sigur că de la această autoritate trebuie luate niște atribuții pentru acel concept simplu de guvernanță”

UPDATE. De ce nu a putut România să se digitalizeze? Irineu Darău: „Și din cauza lui Ghiță”

„Și din cauza lui Ghiță. Dar există un fel de greșeli primordiale, după părerea mea. Digitalizarea România generalizând, s-a pornit pe un drum complet greșit. Complet greșit. Și financiar și ca expertiză prin modul în care se lucra cu anumite firme care tot câștigau licitații, dar mai ales (…) din punct de vedere al design-ului și arhitecturii unor astfel de aplicații. Nu întâmplător am ajuns 20 de ani mai târziu și riscăm dacă nu se schimbă ceva major să rămânem pe aceeași cale greșită, nu întâmplător am ajuns la sisteme informatice mici, separate de celelalte, neinterconectate cu date complet diferite și până la urmă cu foarte multă hârtie încă folosită de către cetățeni și instituții. Acesta este un eșec pentru că nu vorbim despre un proiect. unic sau de un proiect de 6 luni. Vorbim despre proiecte în serie vreme de vreo 20 de ani și aici am ajuns. (…) Digitalizarea sau ecosistemele software după 2020 nu mai arată ca digitalizarea de după anii 2000. S-au schimbat foarte multe lucruri, într-un fel e mult mai ușor acum să faci o transformare digitală accelerată dacă vrei, dar pentru asta avem nevoie și de open source. Pentru asta avem nevoie și de parteneriate public-private, pentru asta avem nevoie și de inteligență artificială. Deci nu mai putem folosi metodele vechi ca să rezolvăm problemele de acum.”

OFF The Record I Invitat: Irineu Darău, ministrul Economiei

De aproape o lună România nu mai are Guvern funcțional, dar paradoxal Guvernul demis și interimar impune – în ciuda Constituției – politici publice și ia măsuri în multe domenii importante.

Ce se întâmplă la ministerul Economiei cu companiile strategice? Cum garantează România că 50% din producția programului SAFE rămâne în România? Cum sprijină ministerul revigorarea industriei de armament din România? Cum pot fi atrase investiții mari în fabrici de componente strategice? Ce întârzieri are România pe PNRR? Cum rezolvă ministerul Economiei îngrijorările antreprenorilor Români? Ce schimbări a făcut Irineu Darău în digitalizarea României, antreprenoriat și Turism? Rămâne USR în Opoziție?

Despre toate acestea și multe altele discutăm cu Irineu Darău, ministrul interimar Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în România.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.