Noi hărți dezvăluie cele mai bune oportunități de împădurire la nivel mondial

Un nou studiu arată regiunile cu cel mai bun potențial de regenerare a arborilor și de absorbție din aer a CO2 care încălzește clima.

Locurile se întind din estul SUA și vestul Canadei, până în Brazilia și Columbia și în întreaga Europă, însumând 195 de milioane de hectare. Dacă ar fi reîmpădurite, acestea ar elimina 2.2 miliarde de tone de dioxid de carbon pe an, aproximativ la fel ca toate națiunile din Uniunea Europeană, potrivit The Guardian.

Hărți anterioare au sugerat că suprafețe mult mai mari au potențialul de regenerare a arborilor, dar au fost criticate pentru că au inclus ecosisteme importante precum savanele și nu au luat în considerare impactul asupra milioanelor de oameni care trăiesc în păduri sau depind de acestea.

Cercetătoare rusă la Harvard, eliberată pe cauțiune într-un proces de contrabandă

Războiul din Ucraina, ziua 1205. Rusia își mută bombardierele în baze din Extremul Orient după Operațiunea „Pânza de păianjen” a Ucrainei / Rusia transformă Aeroportul Kerci din Crimeea într-o bază militară

Noile hărți restrânse, dar cu potențial mare

Cercetătorii care au elaborat noile hărți s-au bazat pe lucrările anterioare, dar au folosit o abordare deliberat conservatoare pentru a evidenția acele locuri cu cel mai mare potențial și cele mai puține probleme.

Ei s-au concentrat doar pe pădurile dense, cu coronament închis și au exclus zonele care au suferit incendii recente.

Rezultatul a fost o hartă care prezintă 195 de milioane de hectare cu posibilități de împădurire, o suprafață echivalentă cu mărimea Mexicului, dar cu până la 90% mai mică decât hărțile anterioare. Acestea au oferit opțiuni suplimentare care, de exemplu, evită riscul de conflict social cu populațiile forestiere, ceea ce a redus potențialul de eliminare a CO2 la 1.5 miliarde de tone pe an.

„Reîmpădurirea nu este un substitut pentru reducerea emisiilor de combustibili fosili, dar chiar dacă mâine am reduce emisiile, tot ar trebui să eliminăm excesul de CO2 din atmosferă”, a declarat Dr. Susan Cook-Patton, de la The Nature Conservancy (TNC) și autor principal al noului studiu, publicat în revista Nature Communications. „Mulți, mulți ani de evoluție au fost necesari pentru ca arborii să își dea seama cum să absoarbă CO2 din atmosferă și să îl blocheze în depozitele de carbon, așa că acum este gata să se extindă”.

„Trebuie să ne concentrăm rapid asupra locurilor cu cele mai mari beneficii pentru oameni și natură și cele mai puține dezavantaje, locurile cu cele mai mari șanse de a fi avantajoase pentru ambele părți. Acest studiu va ajuta liderii și investitorii să facă exact acest lucru”.

Cele mai bune oportunități pentru reîmpădurirea globală

Profesorul Simon Lewis, de la University College London și care nu face parte din echipa de studiu, a declarat: „Au existat o serie de studii bine-cunoscute privind potențialul de împădurire la nivel mondial care au ajuns la cifre extrem de ridicate. Acest nou studiu este antidotul la astfel de hiperbole. Noile păduri din zonele cu cel mai scăzut risc la nivel global ar elimina aproximativ 5% din emisiile de CO2 ale oamenilor în fiecare an”.

Opțiunile pe care oamenii de știință le-au creat dincolo de harta lor de bază de 195mHa au prioritizat trei criterii generale: evitarea conflictelor sociale, îmbunătățirea biodiversității și a calității apei și evidențierea locurilor în care guvernele aveau deja obiective de împădurire, făcând acțiunea mai posibilă din punct de vedere politic.

„Întotdeauna există un set de valori sau motivații care influențează modul în care realizezi harta și răspunsul pe care îl obții”, a declarat Kurt Fesenmyer, tot de la TNC și autorul principal al noii analize. Suprafața de teren care a îndeplinit toate criteriile a fost mică – 15mHa – astfel încât cercetătorii speră că guvernele și ONG-urile vor utiliza hărțile lor interactive pentru a evidenția cele mai potrivite soluții în țările lor.

Accentul pus pe conflictele sociale a fost crucial

Accentul pus pe conflictele sociale a fost crucial, deoarece aproape 100 de milioane de oameni trăiesc în zona de 195mHa. „Studiile anterioare de multe ori nu au reușit să abordeze modul în care împădurirea ar putea avea efecte negative asupra bunăstării umane, în special pentru oamenii săraci care trăiesc în zonele rurale îndepărtate, adesea vizate pentru împădurire”, spune Dr. Forrest Fleischman, de la Universitatea din Minnesota și coautor al studiului.

„Aceste efecte negative sunt mai probabile atunci când oamenii nu au drepturi sigure asupra terenurilor, sunt foarte dependenți de resursele naturale pentru hrană și combustibil și trăiesc în țări în care drepturile politice nu sunt respectate”, a spus el.

Scoaterea de pe hartă a acestor locuri a redus cu aproximativ o treime suprafața de împădurire posibilă, însă terenurile rămase ar putea elimina în continuare aproximativ 1,5 miliarde de tone de CO2 pe an. Aceste regiuni au fost concentrate în special în SUA, Canada, Europa și Australia, precum și în Brazilia, care găzduiește summitul ONU Cop30 privind clima în noiembrie.