Datele prezentate de Eurostat arată că ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB a scăzut de la 0,52% în 2023 la 0,46% în 2024. Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de 2,24%.
„Diferența față de media europeană se regăsește în capacitatea sistemului de a atrage și păstra specialiști, de a susține proiecte pe durate adecvate și de a menține infrastructuri care presupun investiții continue”, arată specialiștii ANC într-o postare pe Facebook.
Un rol important în finanțarea cercetării îl are mediul privat, însă și aici România se află la distanță de media europeană. Companiile din țara noastră au cheltuit pentru cercetare și dezvoltare echivalentul a 0,29% din PIB, iar numai 37,9% dintre cercetători lucrau în sectorul privat, față de 57% la nivelul UE.
Conform ANC, raportul de țară al Comisiei Europene din 2026 semnalează dificultăți legate de condițiile de lucru și de perspectivele de carieră ale cercetătorilor, factori care îngreunează păstrarea talentelor și afectează atractivitatea profesiei.
Autoritatea Națională pentru Cercetare amintește și exemple de proiecte românești care au obținut finanțări europene importante. Printre acestea se numără proiectul BASTRAD, selectat în cadrul competiției ERC Synergy Grants 2026, la care participă cercetătoarea română Emanuela-Cristina Timotin, unul dintre cei patru coordonatori principali.
Proiectul, realizat de un consorțiu din România, Grecia, Italia și Austria, va studia practicile scrierii în Balcani și Anatolia în perioada cuprinsă între secolele al XIV-lea și al XX-lea, în spațiul otoman.
În România sunt dezvoltate și infrastructuri științifice europene majore, între care Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI NP) și infrastructura de cercetare DANUBIUS-RI și are cercetători implicați în proiecte și consorții internaționale.
„De Ziua Cercetătorului și Proiectantului, întrebarea cea mai importantă privește timpul, resursele și încrederea pe care România este pregătită să le investească în propria capacitate de a produce cunoaștere. Răspunsul se va regăsi în bugete, în instituții, în programe și în deciziile care dau stabilitate unei comunități profesionale. Se va regăsi și în generațiile care vor putea alege cercetarea ca profesie și România ca loc în care să o practice”, scriu reprezentanții ANC.