Plantele „își mută” calendarul și în România. Merii și prunii înfloresc cu până la 11 zile mai devreme decât acum 50 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

O analiză devenită reper pentru efectele încălzirii globale asupra plantelor arată cât de mult s-a schimbat primăvara în Marea Britanie. Cercetătorii au analizat 419.354 de observații privind prima dată de înflorire pentru 406 specii, adunate între 1753 și 2019.

Comparând observațiile de până în 1986 cu cele din perioada 1987-2019, autorii au descoperit că prima înflorire are loc, în medie, cu 26 de zile mai devreme. Schimbarea a fost și mai pronunțată în cazul plantelor erbacee, unde diferența a ajuns la aproximativ 32 de zile. Cercetătorii au identificat o legătură puternică între temperaturile maxime din ianuarie-aprilie și momentul înfloririi.

Ce se întâmplă în România

România nu dispune deocamdată de o serie națională de observații asupra sutelor de specii sălbatice care să poată fi comparată direct cu studiul britanic. Există însă mai multe cercetări pe termen lung care arată că primăvara biologică s-a deplasat și la noi, în special în sudul țării.

Un fenomen meteo nou îngrijorează cercetătorii: valurile de căldură care „devorează” zăpada

Incendiile din Spania și Franța, de două ori mai probabile din cauza schimbărilor climatice. Studiu: În Spania, riscul a crescut de 20 de ori

Un studiu publicat în International Journal of Biometeorology a analizat date meteorologice și fenologice pentru meri și peri din sudul României între 1969 și 2018.

În cazul merilor, cercetătorii au calculat că, în aproximativ 50 de ani:

• umflarea mugurilor s-a mutat cu 13,8 zile mai devreme;
• deschiderea mugurilor, cu 14,8 zile;
• începutul înfloririi, cu 10,7 zile;
• sfârșitul înfloririi, cu 7,3 zile.

La peri schimbarea a fost ceva mai redusă: începutul înfloririi s-a deplasat cu 6,7 zile mai devreme, iar sfârșitul înfloririi cu aproximativ 2,1 zile. Autorii au găsit o creștere a temperaturilor în primele cinci luni ale anului, cea mai evidentă în martie și aprilie, și o relație directă între încălzire și avansarea etapelor de dezvoltare.

Prunii înfloresc cu circa 11 zile mai devreme

Un rezultat foarte asemănător a fost obținut pentru pruni.

Cercetători de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni și de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului au analizat observații din perioada 1969-2018.

În cei aproximativ 50 de ani, umflarea mugurilor s-a deplasat cu 15 zile, deschiderea mugurilor cu nouă zile, iar începutul înfloririi prunilor cu aproximativ 11 zile mai devreme. Sfârșitul înfloririi s-a mutat cu aproximativ opt zile.

Cercetătorii au constatat că temperaturile au crescut în special în martie și aprilie și avertizează că una dintre principalele consecințe este creșterea expunerii pomilor la înghețurile târzii de primăvară.

Sezonul de vegetație începe mai repede

Un studiu publicat în 2022 în revista Sustainability a analizat evoluția fenologiei vegetației din sudul și sud-estul României între 1961 și 2010, folosind date de temperatură de la 24 de stații meteorologice.

Rezultatele au arătat că debutul activității biologice a plantelor s-a produs, în medie, cu aproximativ 11 zile mai devreme pe parcursul celor cinci decenii. În unele zone, diferența a ajuns la aproximativ 17 zile. Pentru intervalul 1981-2010, avansul mediu al debutului sezonului a fost de aproximativ 12 zile, cu valori locale apropiate de 18 zile.

În același timp, întregul sezon climatic de vegetație s-a prelungit. Pentru 1961-2010, cercetătorii au calculat o creștere medie de aproximativ 11 zile, iar pentru intervalul 1981-2010, de aproximativ 27 de zile. Analiza arată că o creștere a temperaturii medii cu 1°C a fost asociată cu prelungirea sezonului de vegetație cu aproximativ 14-16 zile.

Sateliții văd aceeași schimbare în ariile protejate din România

Un studiu și mai recent, publicat în 2025 în Ecological Informatics, a analizat prin satelit vegetația din ariile protejate ale României în perioada 2001-2020.

Autorii, printre care cercetători de la Administrația Națională de Meteorologie, Universitatea din Craiova, Universitatea din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, au comparat intervalele 2001-2010 și 2011-2020.

Unul dintre indicatorii utilizați, NDVI, care măsoară „înverzirea” vegetației, a arătat că 45,76% din suprafețele analizate au avut un debut al sezonului cu până la zece zile mai devreme în al doilea deceniu. Fenomenul a fost observat în special în centrul și vestul țării, inclusiv în Apuseni, Podișul Hârtibaciului și Munții Rodnei.

Schimbarea nu este însă uniformă. În unele zone din sud-vest și est, indicatorii au arătat un debut al vegetației mai târziu, ceea ce demonstrează că temperatura nu este singurul factor: precipitațiile, seceta, altitudinea și tipul vegetației influențează la rândul lor calendarul plantelor.

Tot studiul arată că, între cele două decenii, aproape 78% din suprafața ariilor protejate analizate s-a încălzit cu 0,25-1°C, în timp ce aproximativ 84% a înregistrat o reducere a precipitațiilor anuale. Pentru 44,5% din suprafață, indicatorul climatic al sezonului de vegetație s-a prelungit cu 10-15 zile, iar pentru încă aproximativ 24% cu 15-20 de zile.

De ce o primăvară mai timpurie nu este neapărat o veste bună

La prima vedere, un sezon de vegetație mai lung ar putea părea favorabil agriculturii. Problema este că pomii pot ieși din repaus și pot înflori într-o perioadă în care riscul unui episod de îngheț nu a dispărut.

Un măr sau un prun care înflorește cu zece zile mai devreme poate ajunge astfel într-o fază foarte vulnerabilă exact când temperaturile scad din nou sub zero grade. Studiile românești asupra merilor, perilor și prunilor indică explicit acest risc și arată că schimbările afectează inclusiv momentul tratamentelor fitosanitare, irigațiilor și recoltării.

Pot apărea și probleme de sincronizare cu polenizatorii. Dacă plantele își modifică perioada de înflorire într-un ritm diferit de cel în care insectele își modifică perioada de activitate, fereastra optimă pentru polenizare se poate restrânge. Cercetările asupra pomilor fructiferi din România menționează atât riscul înghețurilor târzii, cât și modificarea relației dintre înflorire și polenizarea realizată de insecte.