POLITICO: Este șansa lui Simion să ajungă la putere? Publicația a creat un ghid de înțelegere a haosului politic din România

Pe măsură ce coaliția se destramă, poate președintele centrist Nicușor Dan să găsească o cale de a ține în frâu extrema dreaptă și de a menține acest stat esențial pentru NATO pe o traiectorie de stabilitate? România traversează un nou episod de turbulențe politice care ar putea avea consecințe de amploare pentru a șasea cea mai populată țară din Uniunea Europeană, subliniază o analiză a publicației POLITICO.

La aproape un an de la alegerile prezidențiale profund divizante, candidatul de extremă dreapta învins, George Simion, urcă acum puternic în sondaje și provoacă haos în Parlamentul României.

Bolojan „mazilit” în PNL după moțiune? Csoma Botond: Cred că Guvernul va pica săptămâna viitoare

Simion, despre Călin Georgescu în funcția de premier: Dacă PSD-ul va renunța la a susține o himeră numită coaliție pro-europeană, orice este posibil

El împinge spre organizarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului săptămâna viitoare, care ar putea duce la căderea premierului Ilie Bolojan și ar declanșa o perioadă de instabilitate ce ar amenința perspectiva economică deja fragilă a țării.

România are un termen-limită important în august pentru a finaliza reformele care ar debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene, iar analiștii se tem că dificultățile guvernului în a controla finanțele publice ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară.

Însă măsurile dure de austeritate adoptate în ultimul an pentru reducerea deficitului bugetar au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care au promovat aceste reforme. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita.

Mai jos, Politico Europe explică ce se întâmplă la București, ce ar putea urma și de ce contează pentru Europa.

Ce se întâmplă, de fapt?

Pe scurt, criza din România se reduce la un blocaj între premierul Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD).

PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan săptămâna trecută și a cerut înlocuirea acestuia. Partidul nu este de acord cu politicile dure de austeritate ale premierului, precum majorările de taxe și înghețarea salariilor din sectorul public, care au afectat zonele pe care le reprezintă, sau cu stilul său politic rigid.

PSD susține acum o moțiune de cenzură împotriva guvernului alături de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul de extremă dreapta condus de Simion.

Bolojan l-a acuzat, vizibil iritat, pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că minte în privința disponibilității de a colabora cu Simion. PSD insistă însă că nu formează o alianță reală cu AUR dincolo de votul împotriva guvernului.

„Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București.

Efortul comun de a-l înlătura pe premier ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a adăugat acesta.

Votul asupra moțiunii de cenzură este așteptat să aibă loc pe 5 mai.

Ce este în joc?

Instabilitatea din România are consecințe importante dincolo de granițele țării. Cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, România este un actor important în Uniunea Europeană, fiind situată strategic la granița estică a blocului, în vecinătatea Ucrainei.

Țara construiește în prezent cea mai mare bază militară NATO de pe coasta Mării Negre și joacă un rol-cheie în securitatea regională, găzduind sistemul american de apărare antirachetă la Deveselu, în sudul țării.

România s-a dovedit până acum un hub logistic esențial pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. Însă partidul lui Simion este cotat în prezent la aproximativ 35% în sondaje, iar dacă ar ajunge la putere, ar putea opri ajutorul pentru Ucraina.

Simion se opune, de asemenea, influenței Bruxelles-ului asupra cheltuielilor publice și ar rezista politicilor comune ale UE privind migrația.

Există implicații și pentru politica europeană, deoarece decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja reacții în Parlamentul European.

Liniștirea piețelor

O preocupare mult mai imediată în România este reacția piețelor. Austeritatea era considerată esențială pentru a liniști investitorii și pentru a răspunde cerințelor Bruxelles-ului; în 2024, România a avut cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.

„Nu ne putem permite o retrogradare”, a declarat analistul politic Radu Magdin.

„Orice fel de haos politic trebuie rezolvat într-un mod relativ ordonat până pe 15 iunie, deoarece agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.”

O rezolvare rapidă a crizei este, așadar, crucială, a adăugat acesta.

O altă îngrijorare este impactul posibil asupra democrației românești. Decizia PSD de a colabora cu AUR pentru a-l înlătura pe Bolojan ar putea avea efect de bumerang, sugera Pîrvulescu, încurajând mai mulți alegători să considere partidul lui Simion o opțiune viabilă la următoarele alegeri.

Ce urmează?

Între acum și votul asupra moțiunii de cenzură, așteptat să aibă loc săptămâna viitoare, toate taberele vor încerca să obțină cele 233 de voturi necesare pentru majoritate.

Pe hârtie, AUR și PSD sunt aproape de acest prag dacă toți parlamentarii votează la linie, dar există încă șansa ca Bolojan și susținătorii săi să reziste.

Dacă pierde votul, Bolojan își va pierde funcția de prim-ministru. Președintele independent și centrist Nicușor Dan va începe apoi consultări cu liderii partidelor pentru formarea unui nou guvern de coaliție, cu un nou premier.

În acest scenariu, o posibilitate este ca alianța dintre liberali și social-democrați să continue, dar cu un prim-ministru independent, tehnocrat, o variantă pe care unii analiști o consideră probabilă.

PSD a declarat deja că este deschis să continue coaliția cu un alt premier.

Totuși, tensiunile generate de această criză, în care principalele partide de guvernare și-au adresat acuzații dure, ar putea face dificilă refacerea relației.

Cealaltă variantă este ca Bolojan să câștige votul. În acest caz, fie PSD ar trebui să facă un pas înapoi, fie, mai probabil, Bolojan ar continua să conducă un guvern minoritar, împingând PSD în opoziție alături de naționaliștii lui Simion.

Va ajunge Simion la putere?

Simion s-a arătat precaut în privința posibilității de a deveni prim-ministru, atunci când a fost întrebat de Politico săptămâna trecută, dar nu a exclus scenariul.

Pe hârtie însă, acest lucru pare imposibil în prezent, inclusiv pentru că Nicușor Dan a declarat că nu va accepta numirea la guvernare a unor partide anti-europene, precum AUR.

Cea mai bună șansă a lui Simion rămâne câștigarea puterii la alegerile viitoare, fie la parlamentarele din 2028, fie la prezidențialele așteptate în 2030. Alegerile anticipate sunt considerate puțin probabile.

Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină prim-ministru pe termen scurt.

Magdin are o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de funcție „în acest moment” și că „nu are nicio șansă” să devină premier.

Cum s-a ajuns aici?

Au trecut doar 10 luni de când Bolojan a preluat funcția și a pus guvernul să lucreze la obiectivul principal: reducerea deficitului bugetar la niveluri acceptabile.

Acest lucru a însemnat măsuri dure de austeritate, precum impozitarea pensiilor, creșterea TVA și înghețarea salariilor din sectorul public, ceea ce a declanșat proteste din partea profesorilor și a altor categorii.

Deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al acestor măsuri nepopulare a fost semnificativ.

Unele informații sugerează și că tensiunile în creștere dintre președinte și premier nu au ajutat la rezolvarea crizei, însă apropiații lui Dan neagă acest lucru.

„Nu este o relație de mare prietenie între ei”, a declarat Pîrvulescu.

„Președintele își dorește un guvern stabil și instituții stabile și este îngrijorat că problema ține de stilul lui Ilie Bolojan, care este foarte rigid. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”

Magdin a fost de acord.

„Una dintre problemele lui Bolojan a fost încăpățânarea sa bine cunoscută”, a spus acesta.

„Încăpățânarea poate fi uneori un lucru foarte bun și o numești tenacitate, dar atunci când oamenii au senzația că ești pur și simplu rigid, ajungi să antagonizezi mulți oameni. Cred că, atât în evaluarea președintelui, cât și a altor lideri politici importanți din România, premierul a fost prea încăpățânat pentru propriul său bine.”

Ce se întâmplă cu politica românească?

Mulți români sunt obosiți după ani de scandaluri de corupție, dar și după criza provocată de presupusa interferență rusă în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea întregului scrutin.

Candidatul ultranaționalist de extremă dreapta care era favorit să câștige acele alegeri, Călin Georgescu, este în prezent judecat, fiind acuzat că ar fi pus la cale o lovitură de stat.

Cu toate acestea, Georgescu are în continuare un număr semnificativ de susținători. Mulți români sunt profund sceptici față de democrație și față de autoritățile care conduc instituțiile statului și cred că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații.

Georgescu rămâne, de asemenea, în relații bune cu Simion, care anul trecut a sugerat că ar dori să îl numească prim-ministru.

Există și o particularitate structurală a modului în care funcționează Constituția, a remarcat Pîrvulescu. Premierul din România are puteri semnificative, dar este limitat politic de necesitatea de a lucra în coaliție cu alte partide în ultimii 20 de ani, ceea ce a creat senzația unei crize permanente.