România trece la ora de iarnă 2026 la cea mai timpurie dată posibilă. Ceasurile se schimbă mai devreme decât anul trecut

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Trecerea la ora de iarnă înseamnă că ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar românii vor avea, practic, o noapte cu o oră în plus. Schimbarea modifică însă și programul de lumină naturală: diminețile vor deveni mai luminoase mai devreme, în timp ce seara se va întuneca mai rapid.

Pentru organism, modificarea este de regulă mai ușor de tolerat decât trecerea la ora de vară din primăvară, când se pierde o oră de somn. Chiar și așa, schimbarea poate afecta temporar ritmul circadian, programul de somn și nivelul de energie.

Schimbarea orei are loc, potrivit sistemului aplicat în Uniunea Europeană, în ultima duminică din octombrie. În funcție de calendar, aceasta poate cădea între 25 și 31 octombrie. În 2026, ultima duminică este chiar 25 octombrie, ceea ce înseamnă că România revine la ora standard la limita cea mai timpurie permisă de actuala regulă.

Când trece România la ora de iarnă în 2026. UE analizează din nou renunțarea la schimbarea ceasurilor

Când se schimbă ora în toamna anului 2026! Data exactă la care dăm ceasurile înapoi

România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi la ora 3:00, iar ziua de duminică va avea 25 de ore.

Există și o particularitate interesantă a întregului an 2026: ambele schimbări de oră au venit cu o zi mai devreme decât în 2025. Ora de vară a început pe 29 martie 2026, față de 30 martie în 2025, iar revenirea la ora standard se produce pe 25 octombrie, față de 26 octombrie anul trecut.

Dormim o oră în plus

Trecerea la ora de iarnă este schimbarea considerată mai ușor de urmărit: ceasurile se dau înapoi cu o oră. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 4:00 devine ora 3:00.

Duminică, 25 octombrie, va avea astfel 25 de ore. Diminețile vor beneficia de lumină naturală mai devreme, în timp ce seara se va întuneca cu aproximativ o oră mai devreme.

Telefoanele mobile, computerele și cele mai multe dispozitive conectate la internet își modifică ora automat, dacă setarea pentru data și ora automată este activată. Ceasurile clasice și unele aparate trebuie însă reglate manual.

După schimbare, România va reveni de la ora de vară a Europei de Est, EEST (UTC+3), la ora Europei de Est, EET (UTC+2).

Ce efecte poate avea schimbarea orei asupra organismului

Schimbarea orei modifică brusc raportul dintre programul social, lumină și ritmul circadian – „ceasul biologic” care reglează, printre altele, somnul și starea de vigilență.

Efectele sunt însă diferite între schimbarea din primăvară și cea din toamnă. O analiză sistematică publicată în 2025, care a reunit 27 de studii privind somnul, arată că problemele de durată și calitate a somnului sunt mai evidente după trecerea la ora de vară din primăvară, când oamenii pierd efectiv o oră. Persoanele cu un cronotip de seară par să resimtă mai puternic această tranziție.

La trecerea din octombrie, situația este diferită: ceasurile sunt date înapoi și apare, cel puțin teoretic, posibilitatea unei ore suplimentare de somn. Chiar și așa, organismul poate avea nevoie de câteva zile pentru a-și adapta orele de somn, trezire, masă și expunere la lumină.

Cea mai amplă analiză epidemiologică recentă, care a evaluat 157 de studii din 36 de țări, avertizează însă că efectele schimbării orei nu trebuie prezentate simplist ca fiind exclusiv negative. Autorii au constatat diferențe importante între trecerea din primăvară și cea din toamnă, iar pentru numeroase efecte rezultatele studiilor rămân eterogene.

Riscurile sunt mai evidente primăvara

În cazul sistemului cardiovascular, cele mai clare semnale din studii apar după trecerea la ora de vară.

O meta-analiză care a inclus 12 studii din zece țări a identificat o creștere modestă a riscului de infarct miocardic acut după schimbarea din primăvară, cu un risc relativ cumulat de aproximativ 4% mai mare. Pentru schimbarea din toamnă, creșterea estimată a fost de aproximativ 2%, dar rezultatul nu a fost statistic concludent.

Explicațiile propuse de cercetători includ privarea de somn, perturbarea ritmului circadian și modificarea bruscă a orei la care oamenii se trezesc și își încep activitatea.

Analiza epidemiologică publicată în 2026 a găsit, de asemenea, că trecerea la ora de vară este asociată în unele studii cu o creștere pe termen scurt a evenimentelor cardiovasculare și a accidentelor rutiere grave. Pentru trecerea la ora standard din toamnă, tabloul este diferit, unele date indicând chiar reduceri ale mortalității generale și accidentelor de muncă în perioada imediat următoare.

Cum poate fi făcută mai ușor adaptarea

Specialiștii în somn recomandă, în general, păstrarea unui program cât mai constant al orelor de culcare și trezire și folosirea luminii naturale pentru reglarea ritmului circadian.

În zilele de după schimbarea orei poate ajuta expunerea la lumină naturală dimineața și evitarea modificării foarte mari a programului de somn în weekend.

Pentru majoritatea oamenilor, schimbarea cu o singură oră produce cel mult o perioadă scurtă de adaptare. Efectele pot fi mai vizibile în cazul persoanelor cu programe neregulate de somn, al celor care lucrează în ture sau al celor care au în mod obișnuit un deficit de somn.

2026, de la cea mai timpurie dată la extrema cealaltă în 2027

Data exactă a schimbării diferă de la un an la altul tocmai pentru că regula este legată de ultima duminică a lunii, nu de o dată fixă.

În ultimii ani, România a trecut la ora de iarnă pe 29 octombrie în 2023, pe 27 octombrie în 2024 și pe 26 octombrie în 2025. În 2026, schimbarea are loc pe 25 octombrie.

În schimb, în 2027, ultima duminică va cădea pe 31 octombrie, cea mai târzie dată posibilă. Astfel, între schimbările din 2026 și 2027 calendarul trece practic de la o extremă la alta.

UE încă nu a renunțat la schimbarea orei

Discuțiile privind eliminarea schimbării sezoniere a ceasurilor continuă de mai mulți ani în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a prezentat în 2018 o propunere pentru eliminarea schimbării orei de două ori pe an. Parlamentul European s-a pronunțat ulterior în favoarea renunțării la sistem, însă statele membre nu au ajuns la acordul necesar pentru aplicarea măsurii.

Până la adoptarea unei decizii comune, actualul sistem rămâne în vigoare. România și celelalte state membre care aplică ora de vară vor continua, așadar, să dea ceasurile înainte în ultima duminică din martie și înapoi în ultima duminică din octombrie.