Documentele obținute de publicația britanică indică existența unei comenzi pentru 90 de lansatoare APU-L, concepute pentru a fi montate pe elicoptere de atac și pentru a utiliza rachete ghidate LMUR, cunoscute și sub denumirea Izdeliye 305.
Aceste rachete au intrat în serviciul armatei ruse în 2022 și sunt folosite pe scară largă împotriva țintelor ucrainene. Ele pot lovi inclusiv obiective aflate în mișcare, iar operatorul poate corecta traiectoria proiectilului în timpul zborului.
Dezvăluirea vine în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al cooperării militare tot mai strânse dintre Rusia și Iran, două state aflate sub sancțiuni occidentale.
Potrivit Financial Times, acordul apare într-un program de producție al companiei ruse Vympel, unul dintre principalii producători de sisteme de rachete și lansatoare.
Programul de producție identifică șapte clienți din Rusia și doi cumpărători externi. China comandase 192 de lansatoare APU-305, în timp ce un client identificat drept „K-10” solicitase 90 de lansatoare APU-L.
Potrivit documentelor consultate de FT și unei surse familiarizate cu procedurile de export, „K-10” este numele de cod folosit de agenția rusă Rosoboronexport pentru Iran.
Identitatea cumpărătorului este confirmată și de alte contracte militare rusești, inclusiv unul referitor la avioanele Yak-130, în care apare explicit formularea „K-10, Iran”.
Sistemele APU-L sunt proiectate pentru elicopterele de atac Mi-28 și pot transporta câte două rachete ghidate LMUR. Comparativ, lansatoarele APU-305 pot transporta o singură rachetă.
LMUR este o armă de precizie cu rază relativ scurtă de acțiune, destinată atacurilor rapide împotriva unor obiective terestre.
Potrivit unui reprezentant al Dallas Analytics, racheta se deplasează cu aproximativ 230 de metri pe secundă și poate parcurge o distanță de 14 kilometri în circa un minut.
Viteza ridicată reduce considerabil timpul de reacție al adversarului în comparație cu atacurile efectuate de drone mai lente.
În plus, operatorul poate ghida racheta în timpul zborului, ceea ce permite lovirea unor ținte mici sau aflate în mișcare.
Tactica de utilizare presupune deplasarea elicopterului într-o poziție de tragere, lansarea rachetelor și retragerea rapidă, înainte ca adversarul să poată riposta eficient.
Iranul dispune deja de elicoptere rusești Mi-28. În noiembrie 2023, autoritățile iraniene anunțau finalizarea acordurilor pentru achiziționarea acestora, iar în ianuarie 2026 au apărut imagini cu un asemenea aparat într-un hangar din Teheran.
Dezvăluirea face parte dintr-un tablou mai amplu al cooperării militare dintre Moscova și Teheran.
Financial Times a relatat anterior că Rusia a sprijinit Iranul în dezvoltarea unor rachete de croazieră supersonice, i-a vândut sisteme antiaeriene portabile Verba și a discutat cu autoritățile iraniene despre informații care ar putea avea relevanță pentru dezvoltarea armelor nucleare.
Cooperarea s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, și a continuat în contextul conflictului din Orientul Mijlociu din 2026.
Oficiali occidentali din domeniul informațiilor susțin că cele două țări și-au consolidat parteneriatul militar inclusiv pe parcursul acestui an.
Aceste informații contrastează cu declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump, care a susținut că Rusia face „foarte puțin, dacă nu chiar nimic” pentru a sprijini Iranul.
Nicole Grajewski, cercetătoare la Carnegie Endowment for International Peace, consideră că documentele demonstrează disponibilitatea Moscovei de a continua livrările de armament către Iran chiar și atunci când propriile forțe armate au nevoie de resurse importante pentru războiul din Ucraina.
Potrivit expertei, Kremlinul pare totodată mult mai puțin preocupat decât în trecut de eventualele obiecții ale statelor occidentale.
În pofida sprijinului militar acordat Teheranului, Rusia încearcă să evite o implicare care ar putea deteriora relațiile sale cu Statele Unite sau cu alte puteri din Orientul Mijlociu.
Hanna Notte, directoarea programului Eurasia din cadrul James Martin Center for Nonproliferation Studies, a explicat pentru Financial Times că Moscova continuă să respecte anumite limite în privința implicării sale în conflict.