Siguranța aeriană în Europa este în pericol din cauza reducerilor de costuri și a presiunilor asupra personalului – studiu

Studiul, la care au participat 6.900 de angajați, a relevat și îngrijorarea echipajului de cabină, care a declarat că se simte obligat să vândă parfumuri și alcool la bord, ceea ce intră în conflict cu rolul său de a asigura siguranța și bunăstarea pasagerilor.

Raportul a constatat că pandemia de Covid a accelerat deteriorarea condițiilor de muncă.

Cercetătorii au afirmat că o generație de piloți cu experiență a părăsit industria, fiind înlocuită de angajați mai tineri, mai ieftini și mai flexibili, care erau mai dispuși să accepte contracte precare care le slăbesc capacitatea de a respecta standardele, potrivit The Guardian.

Întrebați dacă se simt încrezători să se opună deciziilor care li se par potențial nesigure, mai mult de jumătate dintre respondenții la sondaj au afirmat că nu se simt în măsură să „modifice instrucțiunile” conducerii pe baza obiecțiilor legate de siguranță.

Rezultatele au arătat o deteriorare față de un studiu din 2014, realizat tot de Universitatea din Gent, care a constatat că 82% dintre piloți au declarat că se simt capabili să modifice instrucțiunile.

Piloții se tem de consecințele negative

Aproximativ 30% dintre piloți au declarat că uneori ezită să ia decizii de siguranță din teama unor posibile consecințe negative asupra carierei lor profesionale.

„Trecerea către responsabilități de vânzare în timpul zborului riscă să dilueze natura centrată pe siguranță a muncii echipajului de cabină, creând conflicte de roluri, tensiuni psihosociale și ambiguități juridice”, au scris autorii studiului, Yves Jorens și Lien Valcke. „Deși presiunile comerciale pot face astfel de practici atractive pentru companiile aeriene, ele au un cost pentru bunăstarea lucrătorilor, standardele de siguranță și integritatea profesională”.

Participanții la studiu au vorbit despre un „model de brânză elvețiană”, în care straturile de siguranță sunt „slăbite sistematic (creând găuri suplimentare) din motive financiare, lăsând ultima barieră împotriva accidentelor la voia întâmplării și norocului, mai degrabă decât la o protecție robustă”.

Ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă

Odată cu dominanța crescândă a companiilor aeriene low-cost și cu revenirea traficului aerian după pandemie, echipajul este supus presiunii de a lucra ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă. Ca urmare, 42 % din totalul echipajului afirmă că managementul acordă prioritate programării în detrimentul siguranței, au constatat cercetătorii.

Oboseala este o problemă persistentă, personalul simțind adesea că nu poate cere odihnă chiar și atunci când este obosit sau nu se simte bine. Aproape unul din trei piloți și aproape jumătate din personalul de cabină au recunoscut că uneori ezită să se declare inapți pentru zbor.

Membrii echipajului au fost rugați să-și exprime opiniile, care au fost împărtășite în mod anonim. Unul dintre ei a spus: „Mă simt ca un criminal doar pentru că sunt bolnav”. Un altul a relatat că managerul bazei europene a strigat: „Ești aici să vinzi, la naiba”.

Alții s-au plâns că nu se simt apreciați. Unul dintre ei a spus că compania aeriană „mă tratează ca pe un [număr] și nimic altceva. Nu se ține cont de bunăstarea mentală sau fizică. Se mândrește cu profitul mai presus de bunăstarea umană. Are o cultură toxică a locului de muncă și o cultură a fricii. Această frică provine din numărul de persoane pe care le concediază din motive stupide”.

Întrebați despre starea lor de sănătate și dacă simt că companiile aeriene se preocupă de obiectivele și bunăstarea lor personală, 68 % din totalul echipajului s-a situat sub pragul pozitiv pentru sănătatea mintală, în timp ce 78 % s-au considerat „dezumanizați”.

Locuri de muncă atipice

Cercetarea a constatat că formele atipice de angajare, cum ar fi contractele pe termen scurt sau contractele de muncă independentă, sau munca prin agenții, spre deosebire de angajarea directă de către compania aeriană, constituiau un motiv de îngrijorare, deoarece aceste grupuri raportau condiții mai proaste și niveluri mai scăzute de bunăstare.

Grupurile de vârstă mai tinere și cele care lucrează în Polonia, Republica Cehă, Ungaria și alte țări din Europa de Est erau mai predispuse să ocupe posturi atipice în comparație cu echipajele mai în vârstă. Dintre persoanele cu vârsta sub 21 de ani, 41 % aveau locuri de muncă atipice, în timp ce 52 % dintre europenii din est aveau contracte atipice.

Intensitatea muncii a crescut în comparație cu acum zece ani, din cauza digitalizării, automatizării și volumului mai mare de pasageri, lăsând echipajului mai puțin timp pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficient, au afirmat autorii.

„O tendință îngrijorătoare este utilizarea tot mai frecventă a «managementului prin frică», în care bunăstarea nu este legată în mod explicit de rezultatele în materie de siguranță”, susțin autorii. „Munca atipică nu a dispărut, iar riscurile pe care le-a creat acum zece ani se resimt acum în întregul sector”.

Condițiile de muncă au impact asupra siguranței

Autorii au afirmat că, fără îmbunătățiri ale regulilor și contractelor, industria aviatică europeană riscă să-și piardă „avantajul în materie de siguranță”.

„Condițiile de muncă nu mai sunt doar o problemă socială – ele au un impact asupra siguranței, bunăstării și oboselii, care sunt toate interconectate. Fără locuri de muncă echitabile și stabile, nu putem menține un sector aviatic european sigur și rezilient”, a afirmat Jorens.

Ignacio Plaza, secretarul general al Asociației Europene a Cockpitului, grupul umbrelă al sindicatelor piloților, a avertizat: „Cursa către minimizarea contractelor afectează acum fiecare pilot – iar când piloții sunt sub presiune, și pasagerii simt riscul. Aceste abuzuri necesită o investigație urgentă”.

Asociația Internațională de Transport Aerian a fost contactată pentru a comenta.