Statul român știa că vine criza apei. Documentele din ultimii ani avertizau asupra pericolului, iar strategia din 2024 estima scăderi ale debitelor de până la 40%

04 aug. 2026, 02:09, Politic

Gabriel Negreanu

La Baziaș, unde Dunărea intră în România, debitul fluviului coborâse pe 3 august la 1.500 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august.

Pentru 4 august este prognozată o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Valoarea este foarte apropiată de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, înregistrat în 1985.

Scăderea nivelului fluviului a afectat deja producția de energie. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă pe 28 iulie, invocând nivelul foarte redus al Dunării și necesitatea menținerii condițiilor de securitate nucleară.

Diana Buzoianu, despre închiderea reactoarelor de la Cernavodă: „Suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani”

Un asemenea scenariu fusese anticipat în documentele statului.

România nu a dus lipsă de studii, strategii sau avertismente privind criza apei. Documentele oficiale anticipau scăderea debitelor și riscuri importante pentru agricultură, alimentarea cu apă și producția de energie. Strategia aprobată de Guvern în 2024 includea și măsuri care trebuiau puse în aplicare până în 2030.

Cu toate acestea, în august 2026, Dunărea a ajuns aproape de minimul istoric, apa pentru irigații a fost restricționată, iar un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit preventiv. Rămâne neclar câte dintre măsurile prevăzute pe hârtie au fost aplicate efectiv.

Strategia Guvernului avertiza că apa va scădea în lunile calde

La 14 august 2024, Guvernul a aprobat Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024–2030, cu perspectiva anului 2050.

Documentul, publicat în Monitorul Oficial, stabilește măsuri și responsabilități pentru ministere, instituții centrale și administrații locale. Unul dintre capitole este dedicat resurselor de apă.

Strategia avertizează că debitele râurilor ar putea crește în lunile de iarnă, dar vor scădea în cea mai mare parte a anului. Reduceri importante sunt prognozate în aprilie și mai, dar și în perioada august–noiembrie.

Debitele medii multianuale ar putea scădea cu până la 15% în mai multe bazine hidrografice. În anumite bazine din sudul României, reducerea estimată ajunge până la 40%.

Documentul estimează că secetele vor deveni mai frecvente și mai intense, iar cantitatea de apă disponibilă se va reduce în special în sezonul cald. Scăderea rezervelor subterane poate afecta calitatea apei și poate contribui la secarea temporară sau permanentă a unor cursuri de suprafață.

Strategia avertizează și asupra consecințelor pentru sistemul energetic. Reducerea debitelor și creșterea temperaturii apei pot afecta atât hidrocentralele, cât și centralele nucleare care folosesc apa râurilor pentru răcire.

Doi ani mai târziu, nivelul Dunării a dus la oprirea preventivă a Unității 1 de la Cernavodă.

Avertismentele existau încă din 2021

Estimările incluse în strategia din 2024 nu erau noi.

Un document publicat în 2021 de Administrația Națională „Apele Române”, pe baza studiilor realizate împreună cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, avertiza că schimbările climatice vor produce secete mai intense și de mai lungă durată.

Printre consecințele identificate se aflau reducerea cantității de apă disponibile, deteriorarea calității acesteia și afectarea biodiversității acvatice.

Apele Române propuneau încă de atunci reutilizarea apelor uzate epurate în agricultură și industrie, adaptarea modului de folosire a terenurilor în zonele cu deficit și reducerea presiunii asupra rezervelor subterane.

Mesajul a fost repetat public în 2022 și 2023. Autoritățile arătau că schimbările climatice au deja un impact major asupra resurselor de apă ale României, prin secete mai lungi și mai intense, episoade severe de inundații și degradarea calității apei.

Seceta, trecută de Guvern între principalele riscuri naționale

Cu o lună înainte de aprobarea strategiei climatice, Guvernul adoptase Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru perioada 2024–2035.

Documentul include seceta între cele zece riscuri majore evaluate la nivel național. Pentru secetă și incendiile de pădure, autoritățile au luat în calcul inclusiv efectele estimate ale schimbărilor climatice.

Strategia cerea ministerelor și administrațiilor locale să își adapteze propriile planuri la măsurile stabilite la nivel național.

Semnalele apăreau deja și în datele din teritoriu. Într-un document prezentat în 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița constata o tendință generală de scădere a debitelor medii anuale în perioada 2018–2024.

În 2024, toate cele 12 stații hidrometrice analizate în bazinul Buzăului au înregistrat abateri negative de peste 50%. Pe râul Câlnău, la Potârnichești, debitul mediu anual s-a apropiat de zero, iar fenomene de secare au fost consemnate în 360 de zile.

Autorii documentului arătau că valorile extrem de reduse nu erau provocate doar de lipsa precipitațiilor din acel an, ci și de deficitul de apă acumulat în anii anteriori.

Ce trebuia să facă statul până în 2030

Strategia climatică aprobată în 2024 nu se limita la prezentarea riscurilor. Planul de acțiune prevedea evaluarea necesarului de apă pentru populație, agricultură, industrie și producția de energie, precum și identificarea zonelor amenințate de deficit.

Printre măsurile prevăzute se aflau:

adaptarea infrastructurii de stocare și distribuție a apei;
reducerea pierderilor din rețele și reutilizarea apei;
refacerea zonelor umede;
protejarea și realimentarea rezervelor subterane;
adaptarea modului de exploatare a barajelor;
analizarea posibilității construirii unor instalații de desalinizare în zonele litorale cu deficit de apă.

Instituțiile responsabile trebuiau să raporteze Ministerului Mediului stadiul aplicării măsurilor, printr-un mecanism de monitorizare organizat o dată la doi ani, începând din 2025.