resurse de apă

Ungaria transformă apa din fermele piscicole într-o armă împotriva secetei. Rezerva uriașă pe care vrea să o folosească

Ungaria încearcă să transforme fermele piscicole într-o rezervă strategică de apă pentru perioadele de secetă. Apa rămasă în iazuri după recoltarea peștilor, care în trecut ajungea în râuri și canale, este redirecționată către zone umede, terenuri agricole și parcuri.

Seceta pune presiune pe ecosisteme. Proiect de milioane de euro pentru Jieț și regiunea Dunării

Administrația Bazinală de Apă Jiu va coordona un proiect transfrontalier România - Bulgaria, cu un buget eligibil de peste 3,39 milioane de euro, destinat protejării biodiversității și creșterii rezilienței ecosistemelor în fața secetei și fenomenelor extreme.

Aproape 70% din teritoriul Franței, sub restricții de apă

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Seceta lovește Bihorul lui Bolojan. În zona în care premierul a copilărit cu vacile pe pășunile de lângă ape, râurile ating minime istorice

Seceta se agravează în România, iar Bihorul este printre județele cele mai afectate. 30 de localități din județ se confruntă cu restricții în alimentarea cu apă, în timp ce 12 stații hidrometrice au înregistrat noi minime istorice ale debitelor. Este județul în care a crescut premierul Ilie Bolojan, despre care mama sa povestea că, în copilărie, mergea cu vacile și bivolii „pe râturi”, pășunile de pe lângă apă, având aproape întotdeauna o carte cu el.

Seceta lovește nordul țării: debit zero la 12 stații hidrologice, minime istorice în alte 15

Seceta continuă să afecteze nordul României. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa anunță că 12 stații hidrologice au ajuns la debit zero, iar alte 15 au înregistrat debite minime istorice, pe fondul lipsei prelungite a precipitațiilor și al temperaturilor ridicate.

Râul care sfidează seceta. De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce Dunărea și restul României seacă

În timp ce Dunărea a coborât până aproape de minimul istoric, iar debitele majorității râurilor din România sunt așteptate să scadă în următoarele decenii, un bazin hidrografic apare ca excepție în documentele statului: Someșul.

Statul român știa că vine criza apei. Documentele din ultimii ani avertizau asupra pericolului, iar strategia din 2024 estima scăderi ale debitelor de până la 40%

Dunărea a ajuns la unul dintre cele mai mici debite înregistrate în România, iar efectele se văd deja în agricultură și în sistemul energetic. Apa pentru irigații a fost restricționată în anumite zone, iar Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat. Criza nu a venit însă fără avertismente. Documente oficiale publicate în ultimii ani anticipau secete mai lungi, reducerea apei disponibile în sezonul cald și scăderi de până la 40% ale debitelor în unele bazine hidrografice din sudul țării.