Teoria că vaccinurile provoacă autism e ca „un zombi care nu moare”. Experta română de la EMA explică de ce mitul rezistă de aproape 30 de ani

Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie în cadrul Agenției Europene a Medicamentului, a prezentat modul în care cercetătorii folosesc date medicale colectate în condiții reale pentru a verifica siguranța și eficacitatea vaccinurilor, inclusiv la mulți ani după autorizare.

Unul dintre exemplele alese a fost teoria falsă potrivit căreia vaccinurile ar provoca autism, care a devenit una dintre cele mai persistente teme ale dezinformării medicale, inclusiv în dezbaterile publice din România.

Potrivit expertei, această teorie a supraviețuit nu pentru că ar fi fost confirmată științific, ci pentru că argumentele folosite pentru susținerea ei s-au modificat în timp.

„Un zombi care nu moare”. Cum a supraviețuit teoria falsă despre vaccinuri și autism

Alexandra Păcurariu a explicat că originea controversei se află într-un articol publicat în 1998 în revista medicală The Lancet.

Cercetarea, coordonată de medicul britanic Andrew Wakefield, sugera o posibilă legătură între vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) și apariția autismului.

Studiul includea numai 12 copii și nu putea demonstra o relație de cauzalitate între vaccinare și autism.

Ulterior, investigațiile au scos la iveală probleme grave privind datele și modul în care fusese realizată cercetarea, iar articolul a fost retras integral în 2010.

Cu toate acestea, afirmațiile au continuat să circule și să influențeze percepția publică asupra vaccinurilor.

„Mitul este un pic ca un zombi care nu moare și doar se reinventează”, a explicat Alexandra Păcurariu, folosind o comparație pentru a descrie persistența dezinformării.

Experta EMA precizat că, după ce presupusa legătură dintre vaccinul ROR și autism a fost infirmată, susținătorii teoriei au început să caute alte explicații.

Mai întâi, suspiciunile s-au concentrat asupra conservanților utilizați în anumite vaccinuri, în special asupra tiomersalului, o substanță care conține un compus organic al mercurului.

Ulterior, atenția s-a mutat către adjuvanții pe bază de aluminiu, utilizați în unele vaccinuri pentru a stimula răspunsul sistemului imunitar.

Păcurariu a subliniat că nici tiomersalul, nici adjuvanții pe bază de aluminiu nu sunt ingrediente ale vaccinului ROR, de la care a pornit controversa.

„Când această explicație a dispărut, au găsit aluminiul. Din nou, o nouă explicație, un nou discurs”, a spusAlexandra Păcurariu, referindu-se la schimbarea succesivă a argumentelor folosite în dezinformare.

Studiul pe 1,2 milioane de copii: Nu a fost identificată o creștere a riscului de autism

Studiul danez prezentat de experta EMA a analizat informații provenite din registrele medicale naționale, care permit urmărirea stării de sănătate a populației pe perioade îndelungate.

Cercetătorii au evaluat expunerea cumulată la aluminiul din vaccinurile administrate în primii doi ani de viață și au urmărit apariția a 50 de afecțiuni cronice.

Printre acestea s-au numărat autismul, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), astmul, alergiile și diferite boli autoimune.

Cercetarea nu a identificat dovezi care să indice o creștere a riscului acestor afecțiuni odată cu expunerea la aluminiul conținut în vaccinuri.

Autorii au precizat că rezultatele sunt incompatibile cu creșteri moderate sau mari ale riscului pentru majoritatea afecțiunilor analizate, deși, ca în orice studiu observațional, nu pot fi excluse statistic toate efectele foarte mici, în special în cazul unor boli rare.

Alexandra Păcurariu a explicat că unul dintre avantajele cercetării este utilizarea registrelor medicale din Danemarca, care permit urmărirea unui număr foarte mare de copii fără a necesita includerea lor într-un studiu clinic experimental.

Datele au fost colectate pe parcursul mai multor decenii, oferind cercetătorilor posibilitatea de a compara istoricul vaccinării cu diagnosticele înregistrate ulterior.

OMS a analizat din nou dovezile științifice în 2025

În decembrie 2025, Comitetul Consultativ Global pentru Siguranța Vaccinurilor din cadrul OMS a reafirmat că dovezile științifice disponibile nu susțin existența unei relații cauzale între vaccinare și tulburările din spectrul autist.

Evaluarea a inclus cercetări publicate între 2010 și august 2025, precum și analize referitoare la tiomersal și adjuvanții pe bază de aluminiu.

OMS a concluzionat că vaccinurile administrate copiilor și în timpul sarcinii nu cauzează autism.

Organizația a reafirmat astfel concluziile evaluărilor anterioare, realizate în 2002, 2004 și 2012.

De ce apar suspiciunile: Un diagnostic după vaccinare nu înseamnă automat că vaccinul l-a provocat

Specialista EMA a atras atenția și asupra unei erori frecvente de interpretare a informațiilor medicale: presupunerea că un eveniment apărut după vaccinare a fost cauzat automat de vaccin.

Ea a explicat că, atunci când o persoană primește un vaccin și dezvoltă ulterior o afecțiune, aceasta poate asocia cele două evenimente doar pentru că s-au produs într-o anumită ordine.

În realitate, stabilirea unei relații de cauzalitate necesită cercetări care să compare grupuri mari de persoane și să ia în calcul numeroși alți factori.

Păcurariu a prezentat și un fenomen cunoscut în epidemiologie drept healthy vaccinee bias, care apare atunci când persoanele vaccinate diferă de cele nevaccinate prin comportamentul față de sănătate.

De exemplu, părinții care își vaccinează copiii pot merge mai frecvent la medic și pot obține mai rapid diagnostice pentru anumite afecțiuni.

În aceste situații, o boală poate părea mai frecventă într-un grup nu pentru că vaccinarea ar fi provocat-o, ci pentru că membrii acelui grup sunt investigați medical mai des.

Experta a subliniat că aceste diferențe trebuie luate în calcul atunci când sunt analizate studiile observaționale.

De asemenea, reacțiile adverse foarte rare pot necesita monitorizarea unor populații de sute de mii sau milioane de persoane pentru a putea fi identificate și evaluate corect.

România, confruntată cu scăderea vaccinării și reapariția rujeolei

Controversele privind siguranța sunt un subiect actual pentru România, unde acoperirea vaccinală împotriva rujeolei a scăzut semnificativ în ultimii ani.

Potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății în iunie 2026, acoperirea cu prima doză a vaccinului ROR a coborât de la 90% în 2018 la 78% în 2024.

În cazul celei de-a doua doze, scăderea a fost de la 81% la numai 62%.

Nivelurile sunt sub pragul de 95% recomandat pentru prevenirea focarelor de rujeolă.

România a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă în 2024, cel mai mare număr înregistrat în țară după 1993, potrivit OMS.

Specialiștii atrag însă atenția că scăderea vaccinării are mai multe cauze, inclusiv dificultăți de acces la servicii medicale și lipsa unei informări adecvate.

Dezinformarea poate traversa granițele prin diaspora

În cadrul aceluiași seminar, Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, a avertizat că dezinformarea despre vaccinuri se poate răspândi rapid între comunitățile de migranți și țările lor de origine.

Cercetătoarea a prezentat exemple din comunități somaleze stabilite în Suedia, Regatul Unit și Statele Unite, în care au circulat temeri nefondate privind legătura dintre vaccinul ROR și autism.

Întrebată de Mediafax despre responsabilitatea României în combaterea dezinformării care afectează comunitățile românești din străinătate, Larson a explicat că atât țările gazdă, cât și cele de origine trebuie să se implice în transmiterea informațiilor medicale corecte.

Ea a subliniat că mesajele false circulă în ambele direcții, prin relații familiale, comunități lingvistice și rețele sociale.

Aceste mecanisme pot contribui la menținerea unor teorii infirmate științific, chiar și atunci când există studii ample care demonstrează că afirmațiile inițiale nu sunt susținute de dovezi.