UPDATE. Curtea de Apel București respinge din nou suspendarea judecătorului Dacian Dragoș din CCR. Ce au mai decis judecătorii

UPDATE. Judecătorii Curții de Apel au respins într-un dosar diferit cererea de suspendare a judecătorului Dacian Dragoș din CCR, dar cer Curții Constituționale să clarifice sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Și judecătorul Mihai Busuioc rămâne în CCR, decizia de suspendare a hotărârii Senatului – prin care Busuioc a fost numit – fiind respinsă.

Decizia Curții de Apel pe fond. Tip solutie: Respinge cererea de suspendare

Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de pârâtul Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială.

Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior” ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative., raportat la dispoziţiile art. 53 şi art. 143 din Constituţia României.

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată.

Respinge excepţia tardivităţii cererii invocată de pârâtul Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Dacian Cosmin Dragoş şi Senatul României prin întâmpinări, ca nefondată.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată.

Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâţii Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială şi Dacian Cosmin Dragoş prin întâmpinări ca nefondată.

Respinge excepţia lipsei de obiect invocată de pârâtul Mihai Busuioc prin întâmpinare ca nefondată.

Respinge cererile de suspendare executare act administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 publicat în M.Of.643/08.07.2025 şi Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 publicată în M.Of.587/24.06.2025 formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc ca nefondate.

Definitivă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a IX a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată azi, 11.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Știrea inițială: Al 5-lea termen în procesul judecătorului CCR, Dacian Dragoș, se desfășoară astăzi la Curtea de Apel București. Într-un dosar separat, judecătorii Curții trebuie să decidă dacă anulează sau nu decretul președintelui Nicușor Dan de desemnare a lui Dacian Dragoș judecător CCR, în cazul în care actul administrativ încalcă prevederile legale.

Judecătorul Dacian Dragoș susține că are vechimea necesară

Judecătorii Curții de Apel București judecă azi, într-un proces separat, cererea de anulare a decretului prezidențial în cazul judecătorului Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan la CCR.

Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secția de Contencios a Curții de Apel, Curtea rămânând în pronunțare.

Potrivit legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

Judecătorul Dacian Dragoș susține că numirea sa îndeplinește condițiile de vechime impuse de lege și nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeș-Bolyai, plus experiența din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste niște lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la școala doctorală a UBB, am cursuri și doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poți ignora astfel de lucruri.

Este vorba despre o activitate juridică, așa cum cere Constituția, pentru că și CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3.

Președintele Nicușor Dan a spus că în cazul în care judecătorul Dacian Dragoș va fi suspendat printr-o decizie a instanței – nu va lăsa CCR fără judecător: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”.

Decizia este executorie

În cazul în care magistrații decid că judecătorul CCR Dacian Dragoș a fost numit cu încălcarea legii în forul constituțional, decizia este executorie iar Dragoș este suspendat din instanță.

O altă cerere a avocatei Silvia Uscov de suspendare a decretului prezidențial în cazul Dacian Dragoș a fost judecată ieri de un alt complet al Curții de Apel.

Ieri, Curtea de Apel București a respins suspendarea decretului de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător constituțional, până la judecarea cererii de anulare a decretului prezidențial.

Judecătorii Curții de Apel București au admis, cu această ocazie, cererea de sesizare a CCR și au cerut Curții Constituționale să clarifice sintagma „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”.