fonduri de coeziune

Termen-limită 6 noiembrie pentru banii din PNRR. Ce probleme trebuie să rezolve România la Bruxelles

România încearcă să obțină integral banii europeni alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă mai are de rezolvat o serie de probleme administrative și de documentare. Comisia Europeană a cerut clarificări pentru mai multe investiții, la care autoritățile trebuie să răspundă până la data de 6 noiembrie.

Furtul banilor europeni ar putea deveni mai ușor de ascuns. Avertisment dur lansat de Curtea de Conturi Europeană privind noul buget al UE

Planul Comisiei Europene de a schimba radical modul în care sunt distribuite fondurile europene riscă să transforme aproape un trilion de euro într-un mecanism mult mai greu de verificat. Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, avertizează că noul sistem, prin care guvernele naționale vor primi mai multă libertate în cheltuirea banilor, ar putea reduce transparența și crește riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor. Avertismentul vine într-un moment în care auditorii europeni constată deja nereguli de miliarde de euro în cheltuirea banilor contribuabililor.

Victorie de etapă pentru România și „Prietenii Coeziunii” în negocierile pentru bugetul UE. Irlanda propune tăieri de 159 de miliarde de euro, dar protejează fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională. Germania, nemulțumită, cere reduceri și mai mari

Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 ar urma să fie redus cu 159 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene, potrivit unui nou plan prezentat sâmbătă, 10 octombrie, de Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Cele mai mari reduceri vizează competitivitatea economică și ajutorul extern, în timp ce fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională sunt protejate.

Bugetul UE pentru 2028-2034, redus cu 159 de miliarde de euro într-o nouă propunere. Statele membre, împărțite în două tabere

Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 a fost redus cu 159 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene, potrivit unui nou plan prezentat sâmbătă.

Cine vrea să taie din banii europeni. Siegfried Mureșan numește cele șase state aflate pe poziție opusă României: „Germania, Austria, Olanda greșesc”

Siegfried Mureșan a nominalizat cele șase state membre care cer reduceri semnificative ale viitorului buget al Uniunii Europene: Germania, Austria, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca. Poziția lor intră în conflict cu interesele României în negocierile pentru bugetul 2028-2034, în condițiile în care Bucureștiul are nevoie de menținerea unor alocări consistente pentru agricultură, coeziune și infrastructură.

Premieră în lupta pentru bugetul UE. Mureșan dezvăluie cifrele care arată că liderii europeni nu controlează Parlamentul: „Dețin doar 270 de europarlamentari. Majoritatea este 361 de voturi”

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii, a prezentat, în premieră, cifre despre raportul de forțe dintre guvernele celor 27 de state membre și Parlamentul European și avertizează că liderii europeni nu pot considera votul eurodeputaților drept garantat. Partidele aflate la guvernare în cele 27 de state au, potrivit lui Mureșan, doar 270 de eurodeputați, în condițiile în care pentru majoritatea absolută sunt necesare 361 de voturi. Iar partidele din care provin cei 27 de șefi de stat și de guvern ar controla direct doar aproximativ 180 de eurodeputați.

Bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro intră la tăieri. Germania pune presiune pe fondurile importante pentru România

Negocierea pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene intră într-o etapă critică. Un document diplomatic intern admite că diferențele dintre statele membre fac aproape inevitabilă o discuție despre reducerea cheltuielilor din planul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034. Miza este importantă pentru România, care cere menținerea unor sume consistente pentru coeziune și agricultură, exact domeniile asupra cărora unele dintre cele mai mari economii ale UE vor să reducă presiunea bugetară.

O negociere care poate conta pentru România mai mult decât numele viitorului premier. Bucureștiul, în tabăra opusă Germaniei și Olandei

În timp ce la București atenția politică este concentrată pe numele viitorului premier și pe formula următorului Guvern, la Bruxelles se poartă o negociere care poate avea consecințe mult mai lungi pentru România: cum va arăta bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, cât de mare va fi și cine va plăti pentru el. Sunt în joc aproape 2.000 de miliarde de euro, iar deciziile luate acum vor influența timp de șapte ani banii disponibili pentru autostrăzi, dezvoltare regională, agricultură, competitivitate, apărare și securitate.

Bătălie pentru bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro. Fondurile de coeziune, în centrul disputei care vizează și România

Liderii Uniunii Europene intră într-una dintre cele mai dificile negocieri ale ultimilor ani: viitorul buget multianual al blocului comunitar. În timp ce statele contributoare cer reduceri și mai multă disciplină fiscală, țări precum România, Polonia, Grecia sau Portugalia încearcă să protejeze fondurile de coeziune și subvențiile agricole de care depind numeroase proiecte de dezvoltare, arată Euronews.

Câciu: Gradul de absorbție a fondurilor de coeziune e 9,7%, mai mare decât media UE

Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, susține că România a atins un grad de absorbție a fondurilor de coeziune de 9,7%, mai mare decât media din Uniunea Europeană.

Statele UE își vor reprograma o parte din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027

Statele din Uniunea Europeană își vor reprograma o parte din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, după Comisia Europeană a revizuit marți politica de coeziune pentru a sprijini mai bine anumite domenii, printre care decarbonizarea, apărarea și securitatea.

România nu a absorbit niciun euro în noiembrie din fondurile de coeziune

Rata reală de absorbţie a Românei pe cele şapte programe operaţionale cu fonduri structurale şi de coeziune a fost în luna noiembrie aceeaşi ca şi la sfârşitul lui octombrie - 9,72%, respectiv 1,867 miliarde euro, de la Bruxelles nefiind virat niciun euro ca plăţi intermediare ale Comisiei Europene.