O negociere care poate conta pentru România mai mult decât numele viitorului premier. Bucureștiul, în tabăra opusă Germaniei și Olandei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

România se află, în privința dimensiunii bugetului și a banilor pentru coeziune și agricultură, în tabăra opusă unor state precum Germania și Olanda. Bucureștiul cere un buget european „ambițios” și alocări consistente pentru reducerea decalajelor dintre state, în timp ce șase contributori neți, printre care Germania și Țările de Jos, solicită reduceri de sute de miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene.

În paralel începe o a doua confruntare, la fel de dificilă: de unde vor veni banii. Comisia Europeană propune cinci noi surse de venit pentru bugetul comun, de la emisiile de carbon și deșeurile electronice până la tutun și o contribuție a companiilor mari. Ambasadorii celor 27 de state discută din nou marți variantele, iar carbonul și e-waste-ul par, pentru moment, cele mai apropiate de un compromis, potrivit Euractiv.

Negocieri la Dublin pentru bugetul UE. Siegfried Mureșan: Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul

Negocieri pentru bugetul UE după 2027. Siegfried Mureșan: Pentru România, miza este o creștere de la 60 la 66 de miliarde de euro

Aproape 2.000 de miliarde de euro și două tabere care vor lucruri diferite

Negocierea privește viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034, adică bugetul care stabilește marile limite de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani.

Miza este cu atât mai mare cu cât Europa încearcă să finanțeze simultan priorități care costă enorm: apărare și securitate, sprijin pentru Ucraina, competitivitate industrială, tehnologii strategice, migrație și protecția frontierelor, dar și politicile tradiționale precum agricultura și coeziunea.

Problema este că statele nu sunt de acord nici asupra dimensiunii bugetului, nici asupra modului în care trebuie împărțiți banii.

Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia, toate contributoare nete importante la bugetul european, au cerut reducerea cu câteva sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei. Germania susținuse anterior chiar o reducere în jurul valorii de 400 de miliarde de euro.

Cele șase țări vor ca reducerile să afecteze toate capitolele și cer concentrarea fondurilor pe domenii precum apărarea, competitivitatea, migrația și suveranitatea europeană. În același timp, resping ideea ca UE să recurgă din nou la împrumuturi comune pentru a acoperi diferența.

Este tabăra asociată tradițional cu așa-numitele state „frugale”: guverne care insistă asupra disciplinei bugetare europene și care nu vor ca majorarea ambițiilor Bruxelles-ului să ducă automat la contribuții naționale mai mari.

România este de partea „Prietenilor Coeziunii”

Bucureștiul face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, alături de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia și Slovacia. Cele 16 state au adoptat o poziție comună privind viitorul buget european.

Pentru aceste țări, politica de coeziune este mecanismul prin care regiunile și statele mai puțin dezvoltate încearcă să reducă decalajele economice față de vestul Europei.

În cazul României, fondurile europene alimentează investiții în infrastructură, dezvoltare regională, transport, servicii publice și economie, în timp ce Politica Agricolă Comună reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru agricultură.

Președintele Nicușor Dan a formulat explicit poziția României pe 3 septembrie, după întâlnirea de la București cu președintele Consiliului European, António Costa.

„Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene”, a declarat președintele României.

Presedintele Nicusor Dan (D) si presedintele Consiliului European, Antonio Costa (S), sustin declaratii de presa comune la Palatul Cotroceni, in cadrul vizitei oficiale efectuate la Bucuresti, joi, 3 septembrie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Bucureștiul mai cere ca firmele din țările mai puțin dezvoltate, între care România, să aibă acces real la noile fonduri europene destinate competitivității.

„Ne interesează foarte tare pilonul cu privire la competitivitate, din nou aici țintim o reducere a decalajului între țări europene”, a explicat Nicușor Dan.

Așadar, conflictul dintre cele două tabere este relativ simplu de rezumat: România nu vrea ca noile priorități ale Europei să fie finanțate prin sacrificarea banilor pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania, Olanda și ceilalți contributori neți insistă că bugetul total trebuie redus.

A doua mare problemă: cine plătește

Există însă o problemă matematică.

Dacă UE vrea să mențină agricultura și coeziunea, dar în același timp să cheltuiască mult mai mult pentru apărare, securitate și competitivitate, iar state precum Germania și Olanda nu vor să își crească puternic contribuțiile, Bruxelles-ul trebuie să găsească alte surse de venit.

Comisia a pus pe masă cinci noi resurse proprii: venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), o contribuție calculată în funcție de deșeurile electronice necolectate, bani din sistemul certificatelor de emisii ETS, o resursă bazată pe accizele la tutun și o contribuție a companiilor mari care operează în UE.

Aceste mecanisme nu trebuie însă înțelese toate ca o taxă pe care Bruxelles-ul ar începe să o încaseze direct de la fiecare cetățean european. Unele înseamnă redirecționarea către bugetul UE a unei părți din venituri care altfel ar ajunge la state, iar altele presupun contribuții naționale calculate după anumite criterii.

Carbonul, favoritul statelor UE

Cea mai puțin controversată propunere este, în acest moment, cea legată de CBAM, mecanismul prin care UE pune un preț pe carbonul asociat anumitor produse importate din afara Uniunii.

Potrivit unei note diplomatice consultate de Euractiv, aceasta este propunerea care beneficiază de cel mai mare sprijin între statele membre, iar unele guverne sunt chiar dispuse să accepte ca o proporție mai mare din veniturile generate să ajungă la bugetul comun.

Comisia propune ca 75% din veniturile CBAM să intre în bugetul UE și estimează încasări medii de aproximativ 1,4 miliarde de euro pe an.

Taxa pe e-deșeuri ar putea aduce 15 miliarde de euro pe an

Un sprijin relativ mare există și pentru noua resursă bazată pe deșeurile electrice și electronice care nu sunt colectate.

Formula propusă presupune aplicarea unei contribuții uniforme de 2 euro pe kilogram la cantitatea de e-deșeuri necolectate, rata urmând să fie ajustată anual cu inflația.

Veniturile sunt mult mai importante decât în cazul CBAM: Comisia estimează aproximativ 15 miliarde de euro pe an.

Obiecțiile ridicate de state sunt, potrivit Euractiv, în principal tehnice, nu politice, ceea ce transformă această resursă într-unul dintre cei mai probabili candidați pentru compromisul final.

UE vrea și o parte mai mare din banii proveniți din certificatele de carbon

A treia variantă este legată de ETS, sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Comisia propune ca o parte din veniturile produse de actualul ETS să fie transferată către bugetul european. Estimarea este de aproximativ 9,6 miliarde de euro anual.

Tabăra statelor membre este mai împărțită aici. Un grup se opune, însă, potrivit documentului consultat de Euractiv, majoritatea guvernelor sunt deschise fie variantei Comisiei, fie unei formule modificate.

Tutunul provoacă deja rezistență

Mult mai controversată este propunerea privind TEDOR – Tobacco Excise Duty Own Resource.

Comisia vrea ca o parte din veniturile calculate pornind de la accizele naționale minime aplicate produselor din tutun să contribuie la bugetul UE.

Bruxelles-ul estimează că mecanismul ar putea genera aproximativ 11,2 miliarde de euro anual.

Numeroase state membre sunt însă critice față de această soluție, potrivit Euractiv, ceea ce face ca includerea ei în compromisul final să fie mult mai dificilă.

Propunerea pe care majoritatea statelor nu o vor: contribuția marilor companii

Cel mai dificil dosar pare să fie CORE – Corporate Resource for Europe.

Comisia propune o contribuție anuală aplicabilă companiilor care operează și vând în UE și care au o cifră de afaceri netă anuală de cel puțin 100 de milioane de euro, IMM-urile fiind exceptate.

Bruxelles-ul estimează venituri de circa 6,8 miliarde de euro pe an.

Dar aici opoziția este mult mai puternică: majoritatea statelor membre resping în prezent CORE, arată nota diplomatică citată de Euractiv.

Până la 66 de miliarde de euro anual din noile venituri și modificarea celor existente

În ansamblu, noile resurse și ajustările propuse pentru mecanismele existente ar urma să aducă aproximativ 66 de miliarde de euro anual pentru finanțarea viitorului buget 2028-2034, potrivit documentelor aflate în negociere.

Banii au și o altă destinație importantă: UE trebuie să înceapă să ramburseze împrumuturile contractate pentru programul NextGenerationEU, construit după pandemia de COVID-19. Comisia spune explicit că noile venituri ar trebui să permită finanțarea noilor priorități și rambursarea datoriei fără o creștere excesivă a contribuțiilor naționale.

António Costa: Decizia va modela Europa pentru anii următori

Faptul că discuția se mută acum la cel mai înalt nivel este vizibil și din turneul făcut de președintele Consiliului European, António Costa, prin capitalele UE.

La București, Costa a spus că lunile următoare vor fi „cruciale” și că viitorul buget trebuie să permită Europei să finanțeze apărarea, securitatea, competitivitatea și inovarea, fără să abandoneze agricultura și coeziunea.

Presedintele Nicusor Dan (D) si presedintele Consiliului European, Antonio Costa (S), sustin declaratii de presa comune la Palatul Cotroceni, in cadrul vizitei oficiale efectuate la Bucuresti, joi, 3 septembrie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

El a avertizat însă că resursele sunt limitate și că trebuie menținute contribuțiile naționale la un nivel rezonabil. Tocmai de aceea, spune Costa, „un pachet echilibrat și ambițios de noi resurse proprii” va avea un rol-cheie în acordul final.

De ce negocierea poate fi mai importantă pentru România decât numele premierului

Un premier poate pleca după câteva luni sau după câțiva ani. Cadrul Financiar Multianual, odată negociat și adoptat, va stabili însă regulile și marile sume ale bugetului european pentru șapte ani, între 2028 și 2034.

Pentru România, rezultatul va influența direct cât spațiu financiar va exista pentru recuperarea decalajelor de infrastructură și dezvoltare, câți bani vor rămâne pentru agricultură și ce acces vor avea companiile românești la noile programe europene de competitivitate.