obiceiuri

CRĂCIUNUL în România – tradiţii, superstiţii şi obiceiuri transmise din generaţie în generaţie

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de CRĂCIUN. Ce nu ai voie să faci în Ajunul Crăciunului

Crăciunul se apropie cu paşi repezi, dar înainte de toate, vine Ajunul Crăciunului, zi în care majoritatea românilor încă fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare. Iată, totuşi, câteva tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Ajunul Crăciunului.

FOTO Tradiţia în noaptea de Ignat şi cum anunţă porcul tăiat ce iarnă va urma

Tradiţiile din zona Ardealului spun că în noaptea de Ignat, porcul îşi visează cuţitul şi din această zi, de 20 decembrie, animalul nu mai mănâncă, în vreme ce despre Moş Crăciun se spune că era un bătrân ursuz până a cunoscut Miracolul Naşterii Domnului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ziua Crucii – Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Sfintei Cruci

Una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii, este celebrată în fiecare an pe data de 14 septembrie, informează site-ul crestinortodox.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Povestea, tradiţiile, obiceiurile legate de această sărbătoare

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august. Credincioşii postesc în această zi, ca să nu se asemene cu Irod, cel care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Şase alimente pe care un specialist în toxiinfecţie alimentară nu le-ar mânca niciodată

Unul dintre cei mai buni specialişti în toxiinfecţie alimentară a nominalizat şase alimente pe care nu le consumă niciodată, printre care scoici sau fructe tăiate, informează Daily Mail.

Ce mănâncă Obama, Merkel sau Putin. Meniul marilor lideri politici – GALERIE FOTO

Bernard Vaussion, un chef pensionar care a gătit pentru preşedinţii Franţei pentru aproape 40 de ani, a dezvăluit obiceiurile alimentare ale celor mai importanţi oameni ai planetei, informează One.ro.

Ce se întâmplă în creier când obiceiurile controlează comportamentul unui om

O echipă internaţională de cercetători, condusă de Christina Gremel, profesor la Universitatea din California, a arătat că incapacitatea de a ne deconecta de la acţionarea în mod obişnuit (implicit) la acţiunile deliberate poate evidenţia dependenţă şi anumite tulburări obsesiv-compulsive.

Cine au fost Constantin şi Elena, cei doi sfinţi prăznuiţi de bisericile ortodoxe şi cele catolice pe 21 mai. Tradiţii şi obiceiuri din această zi

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.

PAŞTE 2016: Tradiţii şi obiceiuri în cea de-a doua zi de Paşte

Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte: Vopsitul ouălor şi „scrierea” lor cu „tocul”, printre obiceiurile străvechi din zona Topliţei

Vopsitul şi ciocnirea ouălor şi ”scrierea ouălor cu tocul” se numără printre obiceiurile vechi specifice Paştelui din zona etnografică a Topliţei, păstrate şi acum de câteva familii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Buna Vestire 2016. Tradiţii şi obiceiuri de Buna Vestire

Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie sau Ziua Cucului, se sărbătoreşte pe data de 25 martie a fiecărui an şi este o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, informează Crestinortodox.ro. Această zi este legată de o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice.

Aruncarea crucii în apă, dar şi Botezul Cailor, printre obiceiurile de Bobotează

Sărbătorile Bobotezei şi Sfântului Ioan sunt asociate cu o serie de obiceiuri populare, puse alături de ritualurile religioase, printre acestea fiind aruncarea crucii în apă de preot pentru ca mai mulţi bărbaţi să se întreacă să o aducă înapoi şi, în unele zone, Botezul Cailor.

Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Sfântul Vasile, unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, când, potrivit tradiţiei, dacă ninge, anul va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi.

Cum se sărbătoreşte ANUL NOU în jurul lumii

Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe.

ANUL NOU în jurul lumii: Cele mai CIUDATE obiceiuri în noaptea dintre ani

De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate par omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, oameni din diferite colţuri ale lumii aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, dau foc fotografiilor sau păpuşilor de cârpă, ori sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie.

ANUL NOU la români se ţine cu petreceri de pomină, dar şi cu superstiţii şi urări

Anul Nou la români nu înseamnă numai petrecere, cu bucate alese şi băuturi tradiţionale, ci şi o serie de superstiţii de care majoritatea persoanelor ţin cont, pentru a avea un an îmbelşugat, spor la lucru, viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.

ANUL NOU, moment de retrospectivă şi speranţă, marcat în întreaga lume prin obiceiuri inedite

Anul Nou, moment de retrospective, noi visuri şi promisiuni pentru perioada ce va urma, este sărbătorit prin obiceiuri şi tradiţii inedite de diferite popoare ale lumii, care fie consumă mâncăruri speciale, aducătoare de bogăţie, fie fac diverse gesturi, pentru a avea noroc şi un viitor mai bun.

Crăciunul, sărbătoarea naşterii lui Iisus, cu brad împodobit, daruri şi colinde – FOTO

Crăciunul, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, celebrează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus, dar este şi sărbătoarea care aduce an de an în familie obiceiuri precum colindatul şi împodobirea bradului, sub care copiii aşteaptă darurile Moşului.

Colindul dubaşilor din Ţara Făgetului, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat – GALERIE FOTO, VIDEO

Un obicei de Crăciun vechi de sute de ani se păstrează în Banat - colindul dubaşilor. Tineri aleşi după anumite criterii, îmbrăcaţi în costume populare moştenite din tată în fiu, bat dubele (tobe) într-un ritm alert, mergând din casă în casă, dar şi la biserica din sat ori la mănăstire.

Satul harghitean – arhivă vie a tradiţiilor de Crăciun ale românilor şi maghiarilor – GALERIE FOTO

În satele din Harghita, tradiţiile de Crăciun sunt păstrate de români şi maghiari deopotrivă. La maghiari, bradul şi cadourile sunt aduse de Înger, iar oamenii merg din casă în casă cu "Betleemul" şi "Biciuirea fetelor". Copiii românilor, în schimb, umblă cu "Steaua", iar cei mai mari cu "Cerbul".

Schimbarea la Faţă a Domnului, numită în popor Pobreajenul, sărbătorită joi

Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc joi Schimbarea la Faţă a Domnului, ce aminteşte de o minune a lui Iisus, sărbătoare numită în popor Pobreajenul şi considerată a marca despărţirea de vară.

Naşterea lui Ioan Botezătorul sau Sânzienele, dar şi Ziua Universală a Iei, serbate miercuri

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc, miercuri, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în urmă cu doi ani, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.

Borbolatiţa, obicei de Sfântul Gheorghe care celebrează reînvierea naturii, păstrat în Alba – FOTO

De Sfântul Gheorghe, în Alba se păstrează de sute de ani obiceiuri prin care se marchează simbolic reînvierea naturii. Cel mai inedit este Borbolatiţa, ce presupune colindarea gospodăriilor de către un tânăr care este înfăşurat în frunze şi ramuri, acesta fiind udat cu apă de către săteni.

REPORTAJ: În câteva sate din Galaţi, de Paşte, copiii merg din casă în casă să ureze „Hristos a înviat” – FOTO

Obiceiuri străvechi legate de Învierea Domnului, precum horele sătenilor, în prima şi a doua zi a Paştelui, sau vestirea Învierii Domnului de către copii care umblă din casă în casă pentru a ura "Hristos a înviat", se mai păstrează în câteva sate din Galaţi.

OBICEIURI de Paşte: Vopsirea şi încondeierea ouălor, înnoirea hainelor, cadourile Iepuraşului

Vopsirea sau încondeierea ouălor, înnoirea hainelor şi oferirea de cadouri aduse de Iepuraş sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte, alături de datini din unele regiuni, cum ar fi stropitul fetelor pentru a rămâne frumoase tot anul şi împodobirea porţilor caselor în care sunt fete nemăritate.

Joia Mare, ziua în care a fost instituită Sfânta Împărtăşanie şi în care se vopsesc ouăle

Joia Mare este pentru ortodocşi ziua cea mai importantă, pentru că a fost instituită Sfânta Împărtăşanie, iar Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor săi, dar este şi ziua în care gospodinele vopsesc ouăle pentru Paşti.

Credincioşii ortodocşi intră luni în Săptămâna Mare, cu slujbe şi obiceiuri în fiecare zi

Credincioşii ortodocşi intră luni în Săptămâna Mare, în care în fiecare zi se ţin slujbe speciale la biserică şi se respectă anumite obiceiuri legate de pregătirile de Paşte, fiind şi ultimele zile din Postul Mare.

Cele mai proaste obiceiuri la birou: Dezordinea, mirosul de ţigară şi mâncărurile cu aromă pronunţată

Dezordinea de pe birouri, mirosul de ţigară emanat de haine şi mâncărurile cu arome pronunţate se numără printre lucrurile pe care le detestă la colegii lor persoanele care lucrează într-un birou, potrivit dailymail.co.uk.

REPORTAJ: Obiceiuri vechi de sute de ani păstrate în Alba de Lăsata Secului, dar cu influenţe moderne

Începutul postului Paştelui, numit şi Lăsata Secului, este marcat în satele din Alba prin obiceiuri vechi de sute de ani, chiar din perioada precreştină, unele dintre acestea, cum sunt Fărşangul şi Hodaiţele, fiind practicate încă, dar cu influenţe moderne care au schimbat tradiţiile populare.

Românii au încredere în produsele naturale. Preferă mâncarea gătită în casă deoarece ştiu ce conţine

Românii au încredere în produsele naturale, dar le consideră mai scumpe, şi se simt mai în siguranţă cu mâncărurile gătite acasă, deoarece ştiu din ce ingrediente sunt preparate, şi spun că în următoarele 6 luni vor cumpăra mai multe fructe şi legume, apă, seminţe, iaurt şi peşte, potrivit Nielsen.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează: Fetele pun busuioc sub pernă, iar bărbaţii se întrec să scoată crucea din apă

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Anul Nou în jurul lumii – FOTO

Anul 2015 a fost întâmpinat, în jurul lumii, cu focuri de artificii, petreceri şi concerte, dar şi cu diferite obiceiuri, respectate de localnici la începutul fiecărui nou an.

Sfântul Vasile, serbat în prima zi a noului an, cu urări şi petrecere

Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, cu urări şi petrecere, considerându-se că aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, aşa va fi omul tot anul.

ANUL NOU ÎN JURUL LUMII: Moment al unui nou început, marcat prin obiceiuri inedite

Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe.

CRĂCIUNUL PE GLOB: Cum au sărbătorit oameni din lumea întreagă ajunul şi ziua de 25 decembrie – GALERIE FOTO

Creştini din lumea întreagă sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, simbolizând naşterea lui Iisus Hristos. Mediafax.ro vă prezintă imagini impresionante din acest an cu tradiţii şi activităţi de Crăciun din diferite ţări şi culturi.

OBICEIURI DE CRĂCIUN: ”Butea feciorilor” – obicei vechi de 400 de ani – păstrat încă în Alba. Multe s-au pierdut – FOTO

Cele mai multe din obiceiurile tradiţionale de Crăciun s-au pierdut în judeţul Alba, iar printre puţinele care încă se mai păstrează sunt colindele din Ajunul Crăciunului şi ”butea feciorilor”, un obicei vechi de 400 de ani, care a fost întrerupt doar în timpul războaielor.

Un sfert dintre români îşi cumpără haine o dată la 2-3 luni. TOPUL magazinelor preferate

Un sfert dintre români îşi cumpără îmbrăcăminte o dată la 2-3 luni, preferă mall-urile şi produsele reţelelor de fashion cunoscute, în top cinci aflându-se H&M, Kenvelo, Zara, C&A şi Bershka, potrivit unui studiu GfK.

Schimbarea la Faţă a Domnului, numită în popor Pobreajenul, sărbătorită miercuri

Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc miercuri Schimbarea la Faţă a Domnului, ce aminteşte de o minune a lui Iisus, sărbătoare numită în popor Pobreajenul şi considerată a marca desparţirea de vară.

Naşterea lui Ioan Botezătorul, cunoscută în popor ca Drăgaica sau Sânziene, serbată marţi

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc marţi Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cu multe conotaţii populare, în special legate de dragoste şi fertilitate, fiind cunoscută şi ca Drăgaica sau Sânziene.