REPORTAJ: În câteva sate din Galaţi, de Paşte, copiii merg din casă în casă să ureze "Hristos a înviat" - FOTO

Obiceiuri străvechi legate de Învierea Domnului, precum horele sătenilor, în prima şi a doua zi a Paştelui, sau vestirea Învierii Domnului de către copii care umblă din casă în casă pentru a ura "Hristos a înviat", se mai păstrează în câteva sate din Galaţi.

485 afişări
Imaginea articolului REPORTAJ: În câteva sate din Galaţi, de Paşte, copiii merg din casă în casă să ureze "Hristos a înviat" - FOTO

REPORTAJ: În câteva sate din Galaţi, de Paşte, copiii merg din casă în casă să ureze "Hristos a înviat" (Imagine: Publimedia)

În judeţul Galaţi, copiii de la sate obişnuiau în trecut, în prima zi de Paşte, să umble pe la casele gospodarilor cu "Hristos a Înviat", un obicei asemănător celui de Anul Nou, când se merge la colindat.

Astăzi, însă, acest obicei al copiilor de a merge să vestească Învierea Domnului se mai păstrează doar în puţine locuri, spune creatorul de măşti populare Paul Buţa, referent la Centrul Cultural "Dunărea de Jos" din Galaţi, care a făcut cercetări privind datinile de sărbători.

"Copiii de la sate umblau, în ziua de Paşte, cu «Hristos a Înviat». Ei aveau o trăistuţă după gât, intrau în curţile gospodarilor şi spuneau «Hristos a Înviat», iar gospodarii răspundeau «Adevărat a Înviat» şi le dădeau celor mici ouă roşii. E un obicei asemănător celui de colindat, la Anul Nou. Copiii mergeau mai ales la rude. Acum patru-cinci ani, la Cavadineşti şi Găneşti am mai văzut copiii umblând în ziua de Paşte cu punguţa în mână, în nordul judeţului, pentru că în sudul judeţului de mult nu se mai practică aşa ceva", explică Paul Buţa.

În trecut, odată cu venirea sărbătorilor de Paşte, în judeţul Galaţi începea şi sezonul horelor la sate.

"Tot de Paşte erau renumitele hore, începea sezonul horelor pentru că se ieşea din post. Astăzi, nu prea se mai fac. Mai sunt unele comune unde se mai păstrează tradiţia horelor, cum ar fi Oancea, mai era şi la Măstăcani, dar s-a renunţat acolo. Mai sunt foarte puţine locuri unde, de Paşte, se mai face hora. În prima zi, dar mai ales în a doua zi de Paşte se făceau aceste hore. În judeţele din nordul Galaţiului se mai fac", spune Paul Buţa.

El povesteşte că la aceste hore participanţii veneau îmbrăcaţi în straie noi, iar tinerele obişnuiau să poarte rochie de mireasă.

Un obicei specific judeţului Galaţi era şi pasca preparată de gospodine să aibă "fereastra sufletului", astfel că acea "coroană" din aluat împletit care o mărginea nu era niciodată încheiată. Această coroană mărginea compoziţia din brânză a păştii, pe care se afla neaparat o cruce, tot din aluat, dar coroana era întreruptă la un moment dat, pe o lăţime de două-trei degete, iar această întrerupere purta numele de "fereastra sufletului", simbolizând faptul că sufletul este liber.

"Există un ritual în confecţionatul cozonacului şi al păştii pentru că pasca se face cu aluat de cozonac, cu brânză în mijloc şi pe margine se pune o coroană împletită, însemnând coroana de pe capul Domnului nostru Iisus, iar în mijloc se pune o cruce din aluat împletit. Ce e inedit la noi e că această coroniţă de pe marginea păştii, după ce se punea şi brânza, la noi nu se încheia niciodată şi avea o porţiune numită fereastră, căreia i se spunea «fereastra sufletului». Şi eu, iniţial, când am văzut de Paşte astfel de păşti neîncheiate, m-am gândit la un moment dat că gospodina nu a lipit coca cum trebuie şi uite că nu arată tocmai bine, până să aflu de la bătrâni că niciodată nu se încheie coroniţa pentru că aceea este «fereastra sufletului», însemnând că sufletul este liber", mai spune Paul Buţa.

El afirmă că doar cei care mai ştiu de la bătrâni de "fereastra sufletului" mai prepară astfel pasca, iar cea găsită în magazine nu are aşa ceva.

"Ştiu că se mai face pasca astfel. Eu am văzut în Şiviţa, la nişte bătrâni. Cred că o mai practică doar cei care mai ştiu de la bătrâni de această «fereastră a sufletului». Pasca din magazine, dacă vă uitaţi, nu are această «fereastră a sufletului». Cei care o prepară nu ştiu de aşa ceva. Şi chiar dacă ar şti, nu cred că ar face-o, pentru că se consideră că nu are un design frumos", consideră Paul Buţa.

În ceea ce priveşte vopsitul ouălor de Paşte, Paul Buţa spune că, potrivit tradiţiei, acest lucru trebuie făcut în Joia Mare, la fel şi preparea păştii şi a cozonacului.

"Cum se înroşesc ouăle în Joia Mare, trebuie să se facă şi cozonacii tot joi, dar acum se fac şi sâmbăta. Cu timpul, deşi sâmbătă se considera că nu era bine, oamenii au preferat să facă şi sâmbata cozonac şi pască", conchide Buţa.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici