#CentenarulRoşu | 1917-2017 | O sută de ani de la startul Marii Revoluţii Socialiste, momentul în care comunismul a început să prindă rădăcini. Campanie Mediafax

Agenţia MEDIAFAX la lansat Campania #CentenarulRoşu, la 100 de ani de la revoluţia rusă, momentul în care comunismul a început să prindă rădăcini. O campanie eveniment despre istoria cunoscută şi mai puţin cunoscută, efectele revoluţiei ce avea să producă unele dintre cele mai mari transformări.

Share pe Facebook 417 afişări

#CentenarulRoşu | 1917-2017 | O sută de ani de la startul Marii Revoluţii Socialiste, momentul în care comunismul a început să prindă rădăcini. Campanie Mediafax

Era 7 noiembrie 1917 când bolşevicii au cucerit (eroic, spun relatările lor) Palatul de iarnă din Sankt Petersburg şi astfel, cu un proiectil orb tras cu un tun, a fost dat startul Marii Revoluţii Socialiste.

Ţarul Nicolae al II-lea abdicase deja în 15 martie, acelaşi an, iar în noaptea de 16-17 iulie 1918, Ţarul a fost executat, împreună cu toată familia sa, din ordinul expres al lui Lenin. În primele rânduri ale revoluţiei s-a aflat celebrul Vladimir Ilici Lenin – Ulianov (1870-1924) recent întors din Occident, unde huzurea ideologic încă din 1907, plătit fiind de jafurile şi furăciunile pe care le făceau bolşevicii rămaşi la vatra Mamei Rusii.

După "Marea Revoluţie Socialistă din Rusia" (1917), pandemia comunismului a cuprins o bună parte din lume: Coreea de Nord (din 1948), China (din 1949), Cuba (din 1959), Vietnam (din 1975), Laos (din 1975), Iugoslavia, Albania, România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană (după al II-lea Război mondial).

Revoluţia bolşevică produsă în urmă cu un secol şi criza financiară mondială izbucnită acum un deceniu au multe în comun, scrie Financial Times, notând că ambele evenimente se bazează pe "minciuni", comunismul, pe utopia societăţii egalitare, capitalismul, pe valoarea ireală a activelor financiare.

”Revoluţia bolşevică a instaurat o dictatură care s-a remarcat de-a lungul secolului 20 concurând pentru hegemonie cu fascismul (în prima etapă), iar ulterior cu liberalismul bazat pe economia de piaţă. La rândul său, criza financiară a clătinat modelul apărut victorios după Războiul Rece (...) Dacă planul cincinal din Blocul sovietic era o mare minciună, iată şi minciuna capitalismului - că valoarea de piaţă a activelor financiare şi de alte tipuri reflectă precis valoarea economică. Ceea ce s-a întâmplat acum zece ani a fost conştientizarea înspăimântătoare că activele financiare acumulate în etapa precedentă a anilor de creştere economică nu generaseră de fapt valoare, că viitorul producţiei economice era insuficient pentru onorarea în totalitate a valorii activelor. Pe scurt, bogăţia pe care oamenii credeau că o deţineau de fapt nu exista", scrie editorialistul FT Martin Sandbu într-un articol intitulat "De la Lenin la Lehman - marile minciuni. Cei care vor salvarea capitalismului trebuie să observe efectele Revoluţiei ruse".

Mărturiile milioanelor de victime stau ”ascunse” în cărţi, dosare prăfuite sau pur şi simplu merg mai departe purtate de cei care au pierdut oameni dragi într-un regim care a acaparat tot. Campania #CentenarulRosu vă aduce în atenţie poveştile unor victime ale regimului comunist pentru care ”torţionarii” erau cei care decideau cine trăieşte şi cine moare.

Sunt istorisiri despre mistificări onomastice şi despre cum adorau comuniştii să adopte "nume de scenă" politică, dar şi cine erau femeile din spatele celor mai temuţi bărbaţi.

Bazele teoretice ale distopiei comuniste au fost puse la anul 1848, când Europa era cuprinsă de valul de revoluţii de emancipare naţională, de către doi tineri, pe atunci, germani, care au publicat, la Londra, o cărţulie. Junii nemţi erau Karl Marx (1818-1883) şi Friedrich Engels (1820-1895), iar cartea lor se numea "Manifestul Partidului Comunist" şi proorocea apariţia comunismului, cea mai dreaptă dintre toate orânduirile sociale, societatea fără clase, o lume a egalităţii absolute.

”O stafie umblă prin Europa — stafia comunismului. Toate puterile bătrânei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii”, scriau Marx şi Engels în Manifestul pentru Comunism. Principiile definitorii ale comunismului se referă, în termeni simpli, la idei politice şi economice care au ca obiectiv înlocuirea proprietăţii private şi economiei capitaliste cu proprietatea publică (a statului) şi deţinerea controlului în comun asupra mijloacelor principale de producţie şi resurselor naturale.

Campania #CentenarulRoşu, lansată de MEDIAFAX, trece în revistă toate evenimentele, începând cu 1917 şi până la urmările din zilele noastre.

Iată câteva dintre acestea:

1918 - Pacea de la Brest-Litovsk, Unirea Basarabiei cu România,

1919 – Revoltele comuniste în Germania, crearea URSS, 

1939 - Pactul Molotov-Ribbentrop, Guvernul Antonescu, instalarea guvernului Petru Groza, cum a ajuns Nicolae Ceuşescu să preia partidul, 

1955 - Tratatul de la Varşovia, 

1968 – ‘’Primăvara de la Praga’’ şi până la momentul în care comunismul a pierdut teren.

ARTICOLELE din campania Mediafax:

#CentenarulRosu: De la utopia socialistă, la eşecul comunismului şi destrămarea Pactului Varşovia (I)

Ideologia socialistă, reacţie la capitalismul considerat abuziv, a asumat construirea unei societăţi cu principii marxiste precum dispariţia claselor sociale şi atingerea utopiei comuniste, devenind model totalitar, cu un stat sovietic represiv ce a exportat doctrina în Europa de Est, până la eşec.

#CentenarulRosu: De la utopia socialistă, la eşecul comunismului şi destrămarea Pactului Varşovia (II)

Administraţia comunistă de la Moscova exporta propriul model socialist în diverse zone ale lumii, în principal în Europa Centrală şi de Est, promovând interesele Uniunii Sovietice prin instalarea unor regimuri loiale protejate uneori prin forţă militară. #CentenarulRosu vă prezintă o filă de istorie.

#CentenarulRosu | Revoluţia bolşevică din octombrie 1917 – cronologia unei lumi în mişcare (I)

Istoria revoluţiei bolşevice din octombrie 1917, fostă Mare Revoluţie Socialistă din Octombrie, începe în 1903, când social democraţii ruşi aflaţi în exil au început al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Social Democrat din Rusia,la 30 iulie, la Bruxelles şi l-au încheiat la 23 august la Londra.

#CentenarulRosu: Revoluţia bolşevică – cronologia unei lumi în mişcare. Războiul Rece (III)

Perioada 1948-1970 marchează evenimente precum înfiinţarea NATO, dar şi construirea Zidului Berlinului. Competiţia ştiinţifică şi tehnologică din perioada Războiului Rece a făcut ca primul om să ajungă în spaţiu. Şi tot în această perioadă, în România, Ceauşescu devine secretar general al PCR.

#CentenarulRosu: Revoluţia bolşevică – cronologia unei lumi în mişcare. Căderea comunismului (IV)

Evenimentele de după 1980 au dus încet şi sigur la căderea tuturor regimurilor comuniste, inclusiv în România. Anul 1986 a marcat un eveniment tragic- accidentul nuclear de la Cernobîl, efectele acestuia putând fi văzute şi azi. Urmează un material documentar în cadrul campaniei #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu NYT: Viaţa în Uniunea Sovietică, între imagini idealizate şi cruda realitate

Aproape fiecare familie din Rusia are propriile poveşti despre represiune, deposedare, racolări forţate sau alte traume suferite în timpul URSS, astfel că prăbuşirea "dictaturii proletariatului", în 1991, s-a produs în uralele aproape unanime ale locuitorilor, afirmă scriitoarea rusă Anastasia Edel.

#CentenarulRosu: Drumul spre uitare al Tezaurului român de la Moscova. 100 de ani după (I)

Cloşca cu puii de aur, care cântăreşte nu mai puţin de 18 kg, peste 40.000 de lucrări de artă românească, bani, bijuterii sau 1.300 de picturi. Campania #CentenarulRosu vă oferă în detaliu povestea Tezaurului ajuns în Rusia şi cum se poartă şi azi negocieri pentru a-l readuce acasă.

#CentenarulRosu: Drumul spre uitare al Tezaurului român de la Moscova. 100 de ani după (II)

Cloşca cu puii de aur, care cântăreşte nu mai puţin de 18 kg, peste 40.000 de lucrări de artă românească, bani, bijuterii sau 1.300 de picturi. Campania #CentenarulRosu vă oferă în detaliu povestea Tezaurului ajuns în Rusia şi cum se poartă şi azi negocieri pentru a-l readuce acasă.

#CentenarulRosu: Drumul spre uitare al Tezaurului român de la Moscova. 100 de ani după (III)

Aleksandr Vladimirov, ministru consilier al Ambasadei Federaţiei Ruse, spunea în urmă cu 18 ani că problema tezaurului este "o problemă istorică, ce trebuie lăsată istoriei". Negocierile continuă şi astăzi. Despre poziţia lui Vladimir Putin şi stadiul discuţiilor în 2017, aflaţi în #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu: Mărturiile Niculinei Ceauşescu despre tinereţea revoluţionară a fratelui ei, Nicolae - FOTO DOCUMENT

"Să vezi tu ce-am să fac şi eu când voi fi mare", spunea micuţul Nicolae. Ce a urmat e istorie. Detalii mai puţin cunoscute despre viaţa lui Nicolae Ceauşescu ies la iveală chiar din destăinuirile Niculinei, sora lui mai mare. Urmează un material #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu: Istoria în epistole. Ce scria tatăl lui Ion Iliescu din închisoare | FOTO

Se ştie că istoria este scrisă exclusiv de învingători, ea este doar varianta lor subiectivă a faptelor şi a întâmplărilor reale. Pentru a se mula cât mai bine pe adevărul (lor) istoric, învingătorii îşi modelează şi biografia, utilizând un soi de Photoshop eroic.

#CentenarulRosu | Omul care s-a împotrivit regimului comunist. A fost înschis de cinci ori şi a terminat facultatea după 26 de ani

Au trecut mai bine de şapte decenii, dar Dinu Zamfirescu îşi aminteşte cu lux de amănunte prigoana la care a fost supus de ”vajnicii tovarăşi” doar pentru vina de a avea alte opţiuni politice.De cinci ori a fost ridicat de comunişti. Prima oară avea doar 16 ani şi era elev al Liceului ”Spiru Haret”.

#CentenarulRosu | Povestea singurului ziar românesc care a apărut în Siberia, cu 100 de ani în urmă

Apariţia ziarului „Gazeta Transilvaniei” în Siberia, în mijlocul Corpului al 2 – lea de voluntari români sub conducerea Comitetului Român din Rusia este definită de jurnalistul Victor Branişte, în Almanahul Presei din 1936, drept unul dintre cele mai impresionante momente din viaţa gazetei transilvane.

#CentenarulRosu | Visul lui Ceauşescu sub cupole argintii. "Circurile foamei" de ieri, mall-urile de azi | GALERIE FOTO, VIDEO

În anul 1985, Nicolae Ceauşescu a dispus construirea mai multor "Complexe Comerciale Agroindustriale" unde ar fi trebuit să se vândă mâncare pentru toată populaţia Bucureştiului. Acest proiect a eşuat total, iar după 1989 "circurile foamei" fie au fost demolate, fie transformate total de capitalişti.

#CentenarulRosu | Moştenirea grea a cuvintelor comuniste. De ce nu mai folosim "miliţie" şi "tovarăş"

Comunismul a lăsat o moşternire grea în vocabular. Românii nu mai folosesc cuvinte precum "cooperativă", "tovarăş" sau "miliţie", deşi puţin ştiu că ultimul dintre ele, de exemplu, provine din limba latină şi înseamnă armată. Un lingvist ne explică schimbările limbii române după comunism.

#CentenarulRosu | În 1940, România a avut cea mai mare cantitate de aur în rezervă, mai mult decât Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi aproape cât Japonia

La înfiinţarea Băncii Naţionale, în 1880, România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezervă şi a atins recordul istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul al 12-lea în lume. Urmează un material din campania #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu | Securitatea, după 100 de ani. Cum a apărut şi în ce s-a transformat “Big Brother” (I)

Securitatea, cea mai temută structură în perioada comunistă, a fost "ochiul" care a văzut tot. Nicolae Ceauşescu avea să afle că până şi el este urmărit. Despre securitatea de atunci şi în ce s-a transformat Big Brother acum, aflaţi într-un material documentar din campania #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu Securitatea, după 100 de ani. Cum a apărut şi în ce s-a transformat “Big Brother” (II)

Reţeaua de informatori era peste tot. Oamenii erau urmăriţi la muncă, pe stradă, ce discută în parc sau în autobuz. Important era să se impună o autocenzură, astfel încât oricine ar vrea să spună sau să facă ceva împotriva partidului să ştie că altcineva ascultă. Urmează #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu | Securitatea, după 100 de ani. Serviciile secrete şi Big Brother (III)

Departamentul Securităţii Statului era desfiinţat în 30 decembrie 1989. Trei luni mai târziu lua naştere Serviciul Român de Informaţii. Şi chiar dacă se anunţa o "curăţare" a sistemului, de-a lungul timpului serviciile post-revoluţionare au fost acuzate că au păstrat metehnele vechi.

#CentenarulRosu | Cei mai mulţi ruşi nu vor o nouă revoluţie, aproape jumătate considerând-o legitimă pe cea din 1917

Aproape jumătate dintre cetăţenii Rusiei cred că Revoluţia Bolşevică din 1917 a exprimat voinţa majorităţii, astfel că 92% dintre ruşi consideră inacceptabilă o nouă revoluţie, arată un sondaj realizat Centrul rus de sondare a opiniei publice, relatează site-ul agenţiei Tass.

#CentenarulRosu Securitatea, după 100 de ani. Serviciile secrete şi Big Brother (IV)

Departamentul Securităţii Statului a fost desfiinţat în 30 decembrie 1989. Trei luni mai târziu lua naştere Serviciul Român de Informaţii, iar 27 de ani după se vorbeşte încă de metehne vechi şi de faptul că se încearcă supravegherea în masă. Urmează un material documentar marca #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu | Elevul comunist, emblema unui sistem dureros. Cum se formau "turnătorii" din şcoală

Inspirată din modelul asiatic, mai mult cel chinez, şcoala românească însemna disciplină şi era un fel de instituţie militarizată. Pentru ideologia comunistă, educaţia copiilor era prioritară, pentru ca mai târziu, elevul, ajuns adult, să poată să susţină partidul, în special, colectivizarea.

#CentenarulRosu | Mesajele comuniştilor transmise prin cântece. Cum se comandau odele pentru Ceauşescu

Una dintre cele mai bune metode de transmitere a mesajelor către o masă de oameni este arta, fie că vorbim despre poezie sau muzică. Regimul comunist nu a dus lipsă de odele aduse dictatorilor şi partidului. Sociologii au explicat în detaliu cum se făcea propaganda prin artă în #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu | Coloşi industriali, deveniţi ruine. Cum au ajuns marile fabrici nişte locuri fantomă

Privatizări frauduloase, dezinteres, incapacitatea de a menţine ceea ce era profitabil. O listă lungă de motive şi acţiuni care au transformat marii coloşi industriali existenţi înainte de 1989 în nişte ruine. În alte cazuri s-a furat tot, bucată cu bucată. Urmează #CentenarulRosu.

#CentenarulRosu | Electroputere Craiova şi Uzina Tractorul. Ce s-a ales de marile fabrici comuniste

Electroputere Craiova, Uzina Tractorul sau Fabrică de Tricotaje de la Cluj. Odată mari fabrici şi adevărate motoare economice, coloşii comunişti nu au reuşit să treacă proba timpului, devenind azi mall-uri sau clădiri de birouri pentru multinaţionale.

Aproape jumătate dintre tinerii din SUA ar prefera să trăiască într-un stat socialist - studiu

Patruzeci şi patru la sută dintre tinerii din Statele Unite ale Americii ar prefera să trăiască într-un stat cu sistem socialist, iar 7% vor un regim comunist, doar 42% preferând organizarea politică şi economică de tip capitalist, relevă un studiu realizat recent.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
#CentenarulRosu ,
Campania #CentenarulRosu ,
revolutie bolsevica ,
Leninm bolsevici ,
rusi
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Gest FĂRĂ PRECEDENT anunţat pe neaşteptate de Liviu Dragnea. „Este un APEL DISPERAT”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide