Virgil Ştefan Niţulescu, eliberat din funcţia de director al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti

Virgil Ştefan Niţulescu a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că, în urma unui ordin al ministrului Culturii, emis în data de 17 martie, a fost eliberat din funcţia de director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.

Acest ordin a fost emis după ce, în luna decembrie a anului trecut, activitatea pe 2013 a lui Virgil Ştefan Niţulescu la conducerea Muzeului Naţional al Ţăranului Român a fost evaluată, iar acesta a obţinut nota 7,07.

Niţulescu a mai spus că a considerat că acea evaluare a fost "nedreaptă" şi a acţionat în instanţă Ministerul Culturii, cerând reluarea evaluării.

"Există o evaluare făcută în luna decembrie a anului trecut pentru activitatea mea în anul 2013. Comisia m-a notat cu nota 7,07 pentru anul 2013. Eu am acţionat în instanţă, între timp, ministerul, pentru că am considerat evaluarea nedreaptă şi am solicitat reluarea evaluării", a declarat Virgil Ştefan Niţulescu pentru MEDIAFAX.

Acesta a mai precizat că, după eliberarea sa din funcţia de director al Muzeului Naţional al Ţăranului, a fost emis un nou ordin, prin care a fost numit manager interimar până la organizarea unui nou concurs. Virgil Ştefan Niţulescu a mai spus că acest concurs va avea loc în lunile următoare.

În ceea ce priveşte reevaluarea sa, Niţulescu a precizat că, până în acest moment, instanţa nu a soluţionat cazul.

În plus, Virgil Ştefan Niţulescu a declarat pentru MEDIAFAX că va contesta şi acest ordin al ministrului din data de 17 martie, prin care a fost eliberat din funcţia de director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.

Pe de altă parte, reprezentanţi ai Ministerului Culturii au declarat, luni, pentru MEDIAFAX că Virgil Ştefan Niţulescu ocupă, în prezent, funcţia de director interimar, nefiind stabilită o dată pentru concursul de manager.

În luna ianuarie, Niţulescu a declarat pentru MEDIAFAX că a dat în judecată Ministerul Culturii pentru a fi reevaluat, precizând "că dorinţa unora de a-l elibera din funcţie nu s-a finalizat". "Pentru mine, această notă de 7,07 reprezintă, o spun foarte apăsat, o insultă la adresa instituţiei, care este una dintre cele valoaroase instituţii muzeale din România, indiferent cine ar conduce-o", a completat Niţulescu.

Acesta a mai declarat, la acel moment, că evaluarea s-a realizat în luna decembrie 2014, precizând că a trimis raportul său de activitate pentru anul 2013 în termen, la începutul anului 2014. "Probabil ministerul nu a avut timp, nu a găsit oamenii suficienţi de obedienţi să accepte acest joc. Cert este că evaluarea mea a avut loc în luna decembrie (când portofoliul Ministerului Culturii era deţinut de Hegedüs Csilla, n.r.)", a mai spus Niţulescu.

Virgil Niţulescu a deţinut în continuare funcţia de director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, având în vedere că Hegedüs Csilla şi-a pierdut calitatea de ministru al Culturii înainte de a semna ordinul de eliberare din funcţie.

Pe de altă parte, potrivit Monitorului Oficial din data de 30 decembrie 2014, legislaţia privind managementul instituţiilor publice de cultură (legea 185/2014 privind aprobarea OUG 68/2013 pentru modificarea şi completarea OUG 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură) a fost modificată. Astfel, articolul 45 a fost modificat şi prevede că autoritatea are obligaţia să organizeze concurs de management, printre altele, dacă rezultatul evaluării anuale sau periodice a managerului este sub nota 7 (înainte fiind 8, n.r.), legea neputând fi aplicată retroactiv.

Virgil Niţulescu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR), este director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din mai 2010.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Citeşte şi: Niţulescu (Muzeul Ţăranului): Am dat în judecată MC pentru a solicita reevaluarea mea pentru 2013

Citeşte şi: Directorul MŢR, Virgil Niţulescu, a fost ales preşedinte al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România