Volumul "Românii din Bugeac pe cale de dispariţie", lansat marţi în Capitală

La eveniment vor participa Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul pentru românii de pretutindeni, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, şi Viorel
Badea, vicepreşedintele Comisiei de politică externă a Senatului.

Volumul reuneşte impresiile unei călătorii realizate în toamna anului 2010 de jurnaliştii George Damian şi Cătălin F. Vărzaru în regiunea Bugeacului - sau regiunea Odesa -, din Ucraina, locuită de aproximativ 124.000 de etnici români supuşi unui agresiv proces de deznaţionalizare din partea autorităţilor ucrainene.

Regiunea cuprinsă între limanul Nistrului, Marea Neagră, Delta Dunării şi actuala Republică Moldova a făcut parte din principatul medieval al Moldovei până în anul 1812, când a fost anexată de
Imperiul ţarist, a revenit în componenţa României în anul 1856, pentru a fi ocupată din nou de Rusia în 1878. Între 1918 şi 1940, Bugeacul a făcut parte din România, pentru a intra în componenţa Uniunii Sovietice după al Doilea Război Mondial. După destrămarea URSS, regiunea Bugeacului a intrat în componenţa Ucrainei.

Dacă în 1944 în Bugeac existau 62 de şcoli cu predare în limba română, la destrămarea URSS mai existau doar 21. În cei 20 de ani de administraţie ucraineană, numărul şcolilor cu predare integrală în limba română a fost redus de la 21 la 6, restul fiind transformate în şcoli mixte.

Cartea surprinde toate aceste transformări, alături de distrugerea bisericilor şi monumentelor româneşti şi spaima indusă de autorităţi celor care doresc să se declare români şi să îşi afirme identitatea.