Economia zonei euro continuă să crească, susţinută de Spania şi Italia

Cercetarea Markit, care indică intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, arată că economia zonei euro iese dintr-o lungă perioadă de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii, în urma lansării de către Banca Centrală Europeană (BCE) a programului de suplimentare a lichidităţilor.

Rezultatul cercetării atrage totuşi atenţia că economia regiunii este fragilă, iar ritmul redresării va fi lent, cu un nivel ridicat al şomajului şi al datoriilor statelor şi companiilor, continuarea problemelor sistemelor bancare şi un nivel scăzut al investiţiilor.

Încetinirea activităţilor economice reflectă şi temerile în creştere referitoare la capacitatea guvernului elen de a-şi plăti datoriile şi a menţine Grecia în zona euro. La peste trei luni de la câştigarea alegerilor, guvernul partidului Syryza rămâne în conflict cu creditorii europeni, în frunte cu Germania, în problema reformelor care ar permite deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro.

Indicele privind intenţiile de achiziţii ale managerilor, care măsoară activitatea din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,9 puncte în aprilie, de la 54 puncte în martie. Markit estima în aprilie că indicele a coborât la 53,5 puncte. Un nivel de peste 50 de puncte al indicelui indică creştere economică.

Cercetarea a fost realizată prin intervievarea a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

Rezultatul studiului arată că angajările din zona euro au continuat în aprilie pentru a şasea lună consecutiv, existând probabilitatea ca creşterea economică să continue.

De asemenea, redresarea este mai puternică în Spania, unde activităţile au înregistrat cea mai mare creştere din ultimii opt ani şi patru luni, şi Italia, unde ritmul a fost cel mai rapid în 10 luni.

În schimb, activităţile economice din Franţa sunt aproape de stagnare.

Diferenţele dintre aceste evoluţii demonstrează justeţea apelurilor Băncii Centrale Europene (BCE) pentru reforme structurale care să susţină dezvoltarea pe termen lung.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a cerut în repetate rânduri ca guvernele din zona euro să completeze programul de achiziţii de obligaţiuni de 1.100 miliarde de euro al instituţiei cu reforme care să transforme redresarea ciclică într-una sustenabilă.

Liderii europeni, uniţi în criticarea Greciei, care respinge măsurile de austeritate, au marcat progrese diferite în propriile lor ţări.

Acele state care au făcut cele mai mari eforturi înregistrează cele mai mari creşteri economice, Spania şi Irlanda în particular, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit. Guvernul francez trebuie să muncească mai mult pentru creşterea competitivităţii şi a încrederii atât în companii cât şi la nivelul populaţiei, a arătat el.