România a înregistrat miercuri seară unul dintre cele mai ridicate niveluri ale consumului de energie electrică din această vară, în contextul temperaturilor extreme și al problemelor care afectează producția internă.
La ora 20:03, consumul instantaneu din Sistemul Electroenergetic Național se situa la 7.675 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.321 MW, potrivit datelor în timp real ale Transelectrica. Diferența, de 2.353 MW, era acoperită prin importuri, echivalentul a aproape 31% din necesarul țării.
O platformă independentă care preia datele operative ale Transelectrica indica, la ora 21:55, un maxim al consumului din ultimele 24 de ore de 7.676 MW. La acel moment, producția internă crescuse la aproximativ 5.696 MW, iar importurile scăzuseră la 1.870 MW.
Valoarea din această seară nu este departe de recordul verii 2026. Potrivit rapoartelor operative ale Dispecerului Energetic Național, consumul maxim a ajuns la 7.971 MW în 29 iunie, iar o zi mai târziu a urcat până la 7.907 MW. Vârful de miercuri seară a fost cu aproximativ 295 MW, respectiv 3,7%, sub recordul estival.
Cel mai ridicat consum din 2026 a fost înregistrat pe 21 ianuarie, când necesarul Sistemului Electroenergetic Național a ajuns la 9.213 MW.
La momentul de vârf, cea mai mare contribuție la producția internă venea din hidrocentrale, cu aproximativ 1.804 MW. Centralele pe hidrocarburi produceau 1.393 MW, cele pe cărbune 972 MW, iar energia nucleară asigura 679 MW. Producția eoliană era foarte redusă, de numai 55 MW, iar fotovoltaicele mai furnizau 121 MW după apusul soarelui. Instalațiile de stocare contribuiau cu aproximativ 232 MW.
Presiunea asupra sistemului este amplificată de oprirea Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, decisă preventiv din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Unitatea produce în mod obișnuit aproximativ 700 MW.
Guvernul a solicitat centralelor pe gaz și cărbune să funcționeze la capacitatea maximă disponibilă, iar hidrocentralele să concentreze producția în orele de seară, când panourile fotovoltaice nu mai contribuie la acoperirea consumului. Autoritățile au făcut, de asemenea, apel la instituții, companii și populație să reducă voluntar consumul în orele de vârf.
Transelectrica a transmis miercuri că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții dificile, pe fondul secetei severe care afectează întreaga regiune, dar că situația este gestionată astfel încât să nu existe în prezent riscul unei avarii majore. Operatorul precizează că utilizează toate resursele disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare, pentru menținerea alimentării cu energie electrică.
Premierul Ilie Bolojan ceruse instituțiilor publice, companiilor și cetățenilor să reducă voluntar consumul în orele de vârf, pentru a diminua presiunea asupra sistemului energetic.
Nivelul înregistrat miercuri seară sugerează însă că apelul nu a determinat o scădere semnificativă și imediat vizibilă în consumul total. Cererea s-a apropiat din nou de maximele verii, într-un moment în care producția fotovoltaică dispăruse aproape complet, energia eoliană era redusă, iar România nu putea acoperi necesarul fără importuri masive.
Datele disponibile public nu permit stabilirea separată, în timp real, a consumului gospodăriilor, al companiilor și al instituțiilor. Prin urmare, nu se poate afirma că doar populația nu a răspuns solicitării. Cifrele arată însă că, la nivelul întregii țări, efectul apelului la economie nu a fost suficient pentru a coborî vizibil vârful de consum din această seară.