Guvernul mizează pe dublarea investiţiilor străine până în 2014, dar reduce la jumătate garanţiile

Proiectul programului de convergenţă pentru perioada 2011-2014, document obţinut de MEDIAFAX şi pe care Executivul urmează să îl transmită Comisiei Europene, relevă că Guvernul se aşteaptă ca în acest interval valoarea investiţiilor străine să crească de la 3,6 miliarde de euro (2,8% din PIB) la 5,8 miliarde de euro (3,3% din PIB).

"În 2010, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit în creştere cu doar 1,1% faţă de 2009, cu o pondere în PIB la 4,1%, iar finanţarea deficitului de cont curent s-a realizat în proporţie de 54,3% prin investiţii străine directe. Pentru 2011 se aşteaptă ca deficitul de cont curent să se menţină în limite sustenabile, astfel încât să reprezinte 4,4% din PIB, fiind acoperit prin investiţii străine directe în proporţie de 63,9%", se arată în document.

Anul trecut, investiţiile străine directe au totalizat 2,596 miliarde euro, în scădere cu 25,57% faţă cele din 2009, când s-a înregistrat un nivel de 3,488 miliarde de euro. Investiţiile străine directe au fost realizate în cea mai mare parte din participaţii la capital, care au însumat 2,04 miliarde de euro, restul intrărilor, de 556 de milioane de euro, reprezentând credite intra-grup.

În primele două luni ale acestui an, investiţiile străine directe în România au crescut de peste două ori, la 294 milioane de euro, comparativ cu suma de 140 de milioane de euro raportată pentru perioada similară a anului trecut, şi au finanţat integral deficitul contului curent.

În luna februarie, economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, arăta că România concurează pentru atragerea de investiţii străine numai prin forţa de muncă ieftină şi fiscalitatea relativ redusă sau inexistentă din unele zone, precum impozitul pe profit sau pe terenuri şi case.

Proiectul programului de convergenţă relevă totodată intenţia Guvernului de a reduce la aproximativ jumătate plafonul anual al garanţiilor de stat care pot fi emise de către Ministerul Finanţelor şi unităţile administrativ-teritoriale, de la 10 miliarde de lei în 2012 la 6 miliarde de lei în 2013 şi 2014, pentru diminuarea riscului bugetar.

"Având în vedere stocul în descreştere al garanţiilor emise în trecut şi faptul că în perioada de creştere economică acest instrument nu a fost utilizat decât punctual (în 2008 nu au fost emise garanţii de stat), estimările privind plăţile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în contul garanţiilor de stat urmează un trend descendent, de la 0,1 % în PIB în anul 2011 la 0,04 % în 2014", se arată în document.

În interiorul acestui plafon intră garanţiile de stat emise pentru împrumuturile contractate de firme, cele emise pentru programul "Prima Casă", cele pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri UE, precum şi cele pentru reabilitarea termică a imobilelor.

Pentru acest an, Fondul Monetar Internaţional a permis Guvernului să dubleze plafonul garanţiilor acordate companiilor de stat sau private, de la 7,6 miliarde de lei la 14 miliarde de lei, limită care va putea fi chiar depăşită cu până la 9,6 miliarde de lei pentru garanţii acordate în proiectul Nabucco.

Premierul Emil Boc a anunţat, anul trecut, că firmele private care au câştigat proiecte europene vor avea posibilitatea să primească garanţii guvernamentale pentru a contracta împrumuturi cu care să susţină financiar aceste proiecte de investiţii.

Programul de convergenţă al României este revizuit anual şi transmis la Bruxelles după aprobarea de către Guvern.