ALEGERILE DIN EGIPT: Candidatul Fraţilor Musulmani, noul preşedinte al ţării. Cum au reacţionat egiptenii

• Externe

  • ALERTĂ DE TSUNAMI în regiunea rusă Sahalin 09:43
  • Republicanii critică discursul lui Barack Obama despre Al-Qaida şi Guantanamo 08:54
  • Nouă români, arestaţi în decurs de trei zile în regiunea Strasbourg pentru furturi de metal 08:31
  • Un nou oraş nord-coreean, Sinuiju, deschis turiştilor occidentali 08:06
  • Un pod rutier s-a PRĂBUŞIT în statul Washington: Oameni şi maşini au ajuns în apă - VIDEO 07:37

Mohamed Morsi, un inginer în vârstă de 60 de ani, licenţiat al unei universităţi americane, devine astfel primul islamist care preia conducerea celei mai populate ţări din lumea arabă.

Victoria lui Morsi a fost salutată cu o explozie de bucurie în piaţa Tahrir din Cairo, unde câteva de mii de susţinători ai acestuia strigau "Allah akbar" (Allah este cel mai mare), lansau focuri de artificii şi scandau "Jos puterea militară".

Mareşalul Hussein Tantawi, şeful Consiliului suprem al forţelor armate (CSFA), instanţa care conduce ţara de la înlăturarea lui Mubarak, l-a felicitat pe noul preşedinte, a anunţat televiziunea publică.

Rata de participare la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale egiptene din 16 şi 17 iunie a fost de 51 la sută, potrivit lui Soltan, în creştere faţă de primul tur din 23 şi 24 mai, când a fost de 46 la sută.

La anunţul rezultatelor, decepţia era vizibilă în tabăra lui Shafiq, care nu a încetat să proclame victoria candidatului său pe baza rezultatelor provizorii în ultimele zile.

Mai multe dintre susţinătoarele sale au ţipat, altele au plâns, în timp ce bărbaţii şi-au luat capul în mâini, a constatat o jurnalistă a AFP.

Responsabilul de comunicare în campania lui Shafiq, Ahmad Baraka, a refuzat să comenteze această înfrângere.

Liderul Partidului Justiţie şi Libertate (PLJ), vitrina politică a Fraţilor Musulmani, Morsi a beneficiat în timpul campaniei de susţinerea unei imense reţele de militanţi ai frăţiei, cea mai importantă şi cea mai bine organizată dintre forţele politice ale ţării în afară de armată.

Deşi dispune de legitimitate populară, viitorul preşedinte va avea totuşi o marjă de manevră foarte redusă în faţa Consiliului militar aflat la comanda ţării.

Armata a recuperat puterea legislativă după dizolvarea, la jumătatea lui iunie, a Adunării, controlată de islamişti, în urma unei hotărâri care declară ilegal modul de scrutin.

Armata a promis să predea înainte de 30 iunie puterea executivă noului şef al statului ales în urma alegerilor prezidenţiale.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »