ANALIZĂ STRATFOR. Care este cea mai mare problemă de securitate a UE în faţa terorismului

În faţa oricărui eveniment nefericit care loveşte Europa, guvernele statelor membre şi oficialii Uniunii Europene fac apel la o mai bună cooperare între ţările Uniunii pentru a evita, pe viitor, situaţiile similare, informează Gândul.

ANALIZĂ STRATFOR. Care este cea mai mare problemă de securitate a UE în faţa terorismului (Imagine: AFP / Mediafax Foto)

Răspunsul dat în urma atentatelor de la Bruxelles din 22 martie, nu a fost cu nimic diferit. Imediat după producerea atacurilor, guvernele Germaniei, Italiei şi Franţei, alături de membri ai Comisiei Europene au cerut un răspuns global la ameninţarea teroristă.

Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a propus chiar înfiinţarea unei „uniuni de securitate”, pentru a putea combate terorismul la nivel continental. Într-o întâlnire care a avut loc pe 24 martie, cei din Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne au subliniat importanţa schimbului de informaţii între statele membre, ca fiind o cale de luptă împotriva terorismului. Totuşi, UE nu reuşeşte să aibă o reţea de securitate comună, iar schimbul de informaţii între statele membre este deficitar, arată o analiză Stratfor, conform Gândul.info.

La bază, Uniunea Europeană are deja stucruri continentale de securitate. Europolul, de exemplu, se ocupă de combaterea crimei organizate şi studiază problemele legate de criminalitate, în timp ce Frontex reuşeşte să menţină cooperarea între paza de coastă a ţărilor pentru a asigura securitatea tuturor celorlaltor graniţe ale Uniunii.

La rândul său, Eurojust coordonează investigaţiile şi procesele desfăşurate pe teritoriul Uniunii, ocupându-se în special de cele legate de infracţiuni transnaţionale. Deoarece sarcinile lor sunt mai degrabă de natură logistică, având ca scop coordonarea eforturilor şi resurselor la nivelul fiecărui stat, aceste organisme au foarte puţini oameni şi echipamente proprii, arată o analiză a Stratfor.

Uniunea Europeană întâmpină obstacole în ceea ce priveşte stabilirea unei reţele de securitate unice. Acest lucru are ca principală cauză diferenţele care intervin în cazul celor 28 de state în ceea ce priveşte priorităţile, resursele şi nivelul de expertiză în cazul terorismului şi crimelor la nivel mondial. Ţările mari, cum ar fi Franţa, Marea Britanie şi Germania, au experienţă în ceea ce priveşte lupta antiteroristă şi dispun şi de resursele materiale pentru a-şi permite menţinerea unor dispozitive şi organisme sofisticate de combatere a terorismului. Acest lucru nu se aplică în cazul statelor mici, care dispun de bugete reduse. 

Atentatele de la Bruxelles au scos la iveală neajunsurile din sistemul de securitate belgian, care s-a dovedit a fi incompatibil cu numărul în creştere al jihadiştilor pe care trebuie să îl monitorizeze. Pentru statele membre ale UE, ameninţarea teroristă înseamnă cheltuieli în plus din banii publici, după ani întregi în care ele au încercat refacerea acestor fonduri. Chiar şi statele membre mai norocoase din punct de vedere financiar se confruntă cu resurse limitate.

Dacă pe 23 martie, guvernul german a anunţat un plan de creştere a bugetului său de securitate internă cu 2,1 miliarde de euro (aproximativ 2,3 miliarde dolari) până în 2020, preşedintele adjunct al Poliţiei Federale Germane a avertizat că fondurile suplimentare sunt departe de a fi suficiente.

Schimbul de informaţii între statele membre este deficitar

Alături de îngrijorarea de natură economică, devenită o piatră de încercare pentru cele mai multe agenţii de securitate din lume, statele din UE reclamă şi aspectul legat de libera circulaţie între ţările membre. În orele imediat următoare atacurilor de la Bruxelles, mai multe guverne din UE au afirmat că ţările membre ar trebui să facă schimb de mai multe informaţii referitoare la posibilele ameninţări privitoare la securitate. La fel s-a cerut şi imediat după atacurile de la Paris.

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere a dezvăluit că guvernele Uniunii nu doresc să facă acest schimb de informaţii cu vecinii lor şi că UE şi guvernele naţionale au baze de date separate care nu sunt niciodată puse cap la cap. 

Citeşte continuarea pe Gândul.info.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
terorism ,
securitate ,
uniunea europeana ,
problema ,
cooperare ,
gandul
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Descoperire şocantă la un sediu BMW din Munchen