Aung San Suu Kyi, simbolul democraţiei birmane, a fost eliberată

Oficialii au pătruns în casa acesteia în jurul orei locale 17.00 (12.30 ora României) pentru a-i citi ordinul de eliberare emis de juntă, în ziua în care s-a încheiat şi ultima sa condamnare de 18 luni de supraveghere la domiciliu.

Laureata premiului Nobel pentru Pace, considerată de unii drept unica soluţie în faţa juntei aflate la putere, a apărut zâmbitoare la gratiile casei sale, la câteva minute după ce a aflat despre ordinul de eliberare.

Purtând în păr o floare care îi fusese aruncată din mulţime, ea a rostit câteva cuvinte în faţa susţinătorilor săi în delir, majoritatea declaraţiilor sale fiind acoperite de strigătele mulţimii şi de aplauze.

"Trebuie să lucrăm împreună, la unison" pentru viitorul ţării, a declarat ea.

"Dacă vreţi să mă auziţi, veniţi vă rog mâine la prânz la biroul" Ligii Naţionale pentru Democraţie (LND), partidul său dizolvat cu are a dus întreaga luptă de la apariţia pe scena politică birmană, în 1988.

"Este liberă acum", a declarat un oficial birman pentru AFP, cu câteva minute înainte, în timp ce poliţia înlătura barierele instalate la vechea casă a familiei în care a fost izolată atât de mult timp.

Fiica generalului Aung San, eroul independenţei birmane, ea a petrecut peste 15 din ultimii 21 de ani în detenţie, junta găsind permanent un motiv pentru a o închide după fiecare eliberare. Ea nu a mai circulat liber din mai 2003.

După ce au aşteptat cu răbdare dar fără succes, vineri, în apropierea casei ei şi la sediul LND, susţinătorii săi au început să se adune sâmbătă dimineaţa pentru a asista la acest moment istoric. Mulţi dintre ei purtau tricouri cu imaginea sa, precum şi cu sloganul "Alături de Aung San Suu Kyi".

Primele reacţii au venit imediat din capitalele europene, în special de la Londra, care a estimat că eliberarea sa ar fi trebuit să aibă loc "cu mult timp în urmă". Parisul, bucurându-se de această veste, a avertizat junta împotriva "oricărei încălcări a libertăţii sale de mişcare sau de exprimare".

Preşedintele american, Barack Obama, a salutat eliberarea "eroinei", cerând ca toţi prizonierii politici din ţară să fie eliberaţi, la rândul lor. Asociaţia naţiunilor din sud-estul Asiei (Asean), din care face parte şi Myanmar, s-a declarat, la rândul său, "uşurată".

Occidentul a criticat vehement în ultimele luni refuzul militarilor de a o elibera pe Aung San Suu Kyi înaintea alegerilor de duminică, primele în ultimii 20 de ani, în urma cărora partidul care susţine junta revendică circa 80 la sută din mandate înainte chiar de anunţarea rezultatelor oficiale.

Menţinând-o în detenţie pe parcursul campaniei, generalul Than Shwe, liderul juntei, şi-a eliminat cel mai puternic inamic de pe scena electorală, după înfrângerea suferită în 1990.

Suu Kyi şi LND au obţinut în perioada respectivă o victorie clară în alegeri. Junta a refuzat însă să respecte aceste rezultate, dar opozanta le-a invocat de fiecare dată pentru a-şi justifica legitimitatea de principal adversar al militarilor.

Chiar dacă susţinătorii ei continuă să vadă în ea singura speranţă pentru democraţie într-o ţară condusă de militari de jumătate de secol, poziţia sa este totuşi slăbită.

LND a boicotat ultimul scrutin şi a fost dizolvat de juntă, lăsând opoziţia democratică divizată şi extenuată. Unii dintre liderii săi au plecat din partid pentru a înfiinţa Forţa Democratică Naţională (NDF) şi a participa la alegeri.

Aung San Suu Kyi va trebui să înveţe din nou să cunoască o ţară de care a fost practic izolată. Ea va descoperi tinerele birmane care poartă fuste scurte, telefoanele mobile sau mica scenă muzicală din Yangon.

Ea nu şi-a mai văzut cei doi copii, care locuiesc în Marea Britanie de aproape zece ani şi a renunţat să meargă în 1999 la căpătâiul soţului său muribund de teamă că nu se va mai putea întoarce în Myanmar.