Disputa dintre Berna şi Bruxelles privind imigraţia ameninţă ajutorul pentru Europa de Est

Elveţia a alocat peste 960 de milioane de euro în ultimul deceniu pentru a sprijini extinderea UE spre est, dar continuarea acestui ajutor este nesigură din cauza tensiunilor dintre Berna şi Bruxelles, pe tema libertăţii de mişcare a persoanelor, relatează Swissinfo.ch.

255 afișări

Imaginea articolului Disputa dintre Berna şi Bruxelles privind imigraţia ameninţă ajutorul pentru Europa de Est

Disputa dintre Berna şi Bruxelles privind imigraţia ameninţă ajutorul pentru Europa de Est (Imagine: AFP/Mediafax Foto)

În ultimii zece ani, Elveţia a finanţat peste 300 de proiecte pentru încurajarea afacerilor, sănătăţii, turismului şi altor aspecte din Europa de Est. Contribuţia Elveţiei a adus rezultate, susţine Hugo Bruggmann din cadrul Ministerului Economiei, care ajută la coordonarea acestor proiecte. Alţii susţin că aceasta îndeplineşte o dorinţă de a ajuta ţările din fostul bloc estic în tranziţia lor spre democraţie după căderea Zidului Berlinului în 1989.

Berna a declarat că atunci când proiectele susţinute de Elveţia se vor încheia în mai 2017 pentru primele zece ţări, iar după doi ani pentru România şi Bulgaria, va stabili singură dacă va continua sprijinul.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Georg Dobrovolny, directorul Forumului Est-Vest, susţine că cel mai logic ar fi ca Elveţia să continue. Proiectele au avut succes şi există "nevoi considerabile" în regiune din cauza problemelor financiare din Europa şi conflictului ucrainean.

Perioada nu este însă ideală. Alegătorii elveţieni au impus cote în privinţa imigraţiei în februarie 2014, ceea ce contravine politicii UE şi acordurilor de liberă circulaţie. Guvernul elveţian a declarat că viitoarele contribuţii vor depinde de negocierile privind factorul "crucial" al relaţiilor Elveţia-UE.

Încetarea contribuţiilor este improbabilă dar posibilă, a declarat Gilbert Casasus, profesor de studii europene la Universitatea Freiburg din Germania, pentru că Elveţia are o "poziţie slabă" în negocierile privind libertatea de mişcare a persoanelor, un principiu foarte susţinut în Europa de Est.

O altă necunoscută este dacă Elveţia va folosi banii pentru a promova integrarea europeană în alte moduri. Elveţienilor li s-ar putea cere, de exemplu, să ajute ţările afectate de măsuri de austeritate precum Grecia şi Spana şi de crize politice sau economice. Dar în acest caz, aproape sigur va apărea o dezbatere aprinsă în Parlament.

Creşterea valorii francului elveţian înseamnă că creditele aprobate de Elveţia în 2006 şi 2008 pentru cele mai noi state membre vor merge mai departe. Printre statele beneficiare se numără şi România.

Citește pe alephnews.ro: Un bărbat suspectat că a ajutat la planificarea unui asasinat asupra lui Volodimir Zelenski a fost arestat în Polonia

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”

Citește pe www.zf.ro: Final de linie: A dispărut definitiv unul dintre cele mai cunoscute hipermarketuri din România

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.