Fraţii Musulmani, susţinuţi de 35 la sută dintre egipteni

Sondajul a fost realizat de Centrul de informare şi susţinere pentru luarea de decizii (IDSC), care depinde de consiliul de miniştri.

"Potrivit sondajului, 35 la sută dintre egipteni susţin confreria Fraţii Musulmani, în timp ce 21 la sută afirmă că i se opun", potrivit Mena.

Fondată în 1928, apoi interzisă în 1954, confreria a fost tolerată în timpul regimului Mubarak, deşi a făcut deseori obiectul unor campanii de arestare.

Fraţii Musulmani sunt consideraţi în prezent forţa politică cel mai bine organizată din ţară.

După înlăturarea de la putere a lui Hosni Moubarak în februarie, confreria a format un partid politic legal pentru a putea participa în mod deschis la alegeri. În timpul lui Mubarak, aceasta a prezentat candidaţi sub eticheta de independenţi.

În paralel, "58 la sută dintre egipteni se opun alegerii unui preşedinte al republicii care să nu fie din religia lor", continuă Mena. În schimb, 60 la sută dintre persoanele intervievate s-au declarat dispuse să aleagă un deputat care nu ar fi de confesiunea lor.

Trei sferturi dintre egipteni consideră că populaţia ţării este religioasă (73 la sută) şi vor ca religia să fie menţionată pe cartea de identitate (76 la sută).

Alţi 78 la sută dintre cetăţeni apreciază că relaţia dintre creştini şi musulmani în Egipt nu este problematică, iar 50 la sută consideră că "elementele externe" sunt cauza ultimelor incidente confesionale.

Egiptul se confruntă în mod regulat cu incidente legate de religie, adeseori alimentate de certuri de vecinătate, polemica din jurul femeilor copte împiedicate să se convertească la islam sau construirea de biserici fără autorizaţie.

Creştinii copţi, care reprezintă aproape 10 la sută din cele 80 de milioane de egipteni, se declară victimele discriminării şi au fost vizaţi de mai multe atacuri.