Încălzirea globală ar putea atinge 7 grade în 2100

• Externe

  • Controale reduse pe aeroporturile americane pentru bătrânii de peste 75 de ani 15:06
  • Observatorii ONU merg în regiunea Hula din centrul Siriei la o zi după bombardamente 14:45
  • Cel puţin 50 de morţi în urma unor inundaţii produse în nordul Afganistanului 14:30
  • Peste 400 de replici înregistrate în Bulgaria după cutremurul de marţi 13:43
  • Dmitri Medvedev, ales la conducerea partidului Rusia Unită 12:32

Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, în Germania, a publicat marţi un document de 64 de pagini, reprezentând o sinteză a unor lucrări ştiinţifice asupra modificărilor climatice apărute de la cel de-al patrulea raport al Grupului Interguvernamental de Experţi asupra Climei (GIEC, 2007) şi până în prezent, însoţit de un apel la acţiune.

"Temperatura medie a aerului va creşte cu o valoare cuprinsă între 2 şi 7 grade în 2100, în raport cu perioada preindustrială", potrivit autorilor acestui document.

Creşterea cu 42 la sută a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), între 1990 şi 2008, face şi mai dificilă atingerea obiectivului stabilit în iulie de mai mulţi lideri din ţările dezvoltate şi emergente cu privire la limitarea la 2 grade a încălzirii globale.

"Fiecare an de întârziere a trecerii la acţiune creşte şansele ca încălzirea să depăşească 2 grade Celsius", au avertizat aceştia.

Potrivit lui Hans Joachim Schellnhuber, directorul Institutului din Potsdam şi membru al GIEC, raportul este "un ultim apel al oamenilor de ştiinţă adresat negociatorilor privind modificările climatice din 192 de ţări, care trebuie să prindă ultimul tren al protecţiei climei de la Copenhaga", între 7 şi 18 decembrie.

"Aceştia trebuie să afle adevărul despre încălzirea globală şi riscurile fără precedent pe care le implică", a subliniat Schellnhuber.

Adresat celor care încă s-ar mai îndoi asupra originii umane a încălzirii globale, documentul de la Potsdam arată că, în ultimul sfert de secol, temperaturile medii au crescut cu 0,19 grade pe deceniu, ceea ce corespunde perfect prevederilor calculate pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră.

Unul dintre efectele cele mai alarmante ale schimbărilor care vor urma implică multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme, fie că este vorba despre nivelul temperaturilor (caniculă), fie al precipitaţiilor (secete, inundaţii).

Un alt efect priveşte creşterea nivelului mărilor.

"Valoarea creşterii actuale a nivelului mărilor", de 3,4 milimetri pe an în timpul ultimilor 15 ani, "este superioară cu 80 la sută previziunilor trecute ale GIEC", potrivit climatologilor.

În locul unui interval cuprins între 18 şi 59 de centimetri de creştere, experţii estimează, în prezent, că dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, topirea calotelor glaciare va provoca o creştere a nivelului apelor cuprinsă între unul şi doi metri până la sfârşitul acestui secol.

Topirea banchizei arctice, cu 40 la sută mai rapidă decât calculele GIEC, arată că oceanele absorb mai multă căldură de la Soare, lucru care, în schimb, va accelera topirea gheţurilor maritime.

Dacă nu sunt create măsuri eficiente, mai multe ecosisteme vor suferi daune ireversibile, subliniază raportul.

Despădurirea şi seceta, mai severe în Amazonia, ar putea, astfel, în câteva decenii, să transforme cea mai mare pădure tropicală din lume în savană. Acest adevărat plămân verde al planetei va deveni, atunci, un mare producător de CO2.

Pentru a diminua încălzirea cu 2 grade, este necesar ca emisiile să înceteze să crească între 2015 şi 2020, scăzând, ulterior, în mod rapid. "Este necesar să se ajungă la o societate mondială «decarbonatată», cu zero emisii de CO2 şi alte gaze cu efect de seră pe termen lung, până la sfârşitul secolului", speră climatologii.