COMENTARIU: Mihai R. Ungureanu şi limbajul de mahon lustruit

• Main Story

  • Goana după cultură: Mii de oameni s-au îmbulzit în faţa muzeelor din Bucureşti 17:36
  • Ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, serbată luni de ortodocşi, dar şi de romano-catolici 16:00
  • Antipa, vedeta Nopţii Muzeelor. Mii de oameni se îmbulzesc în faţa instituţiei muzeale 22:51
  • Gimnastica românească, pe vârfuri pentru a fi tot mai sus - GALERIE FOTO 18:23
  • Goană în noapte după o iluzie, fiesta spaniolă 14:16

Însă acest tip de alegere (poate mă înşel) pentru postul de prim-ministru nu are vreun precedent notoriu în Europa civilizată, a ultimilor ani.

Numit şef al unui guvern care trebuie să întreţină un echilibru economic delicat şi să ofere ceva urme de bine palpabil unei populaţii istovite de strânsul curelei, el se caracterizează drept "un bun administrator care are logica eficienţei". Cuvinte şlefuite, care ascund o capacitate redusă de a empatiza, de a explica simplu lumii care se află dincolo de "mesele verzi" simandicoase.

Mihai R. Ungureanu este şters, ermetic, aseptic şi fostul său statut inspiră o rezervă aproape glacială. Care îi poate fi de folos în administrarea treburilor, dacă îşi va reactiva şi însuşirile diplomatice. În absenţa acestei flexibilităţi, "zestrea" pe care o aduce îi poate fi o povară. "Modernizarea" MAE şi SIE, la care a făcut trimitere nu este chiar genul potrivit de experienţă inspiratoare când va trebui să soluţioneze probleme de o factură mai pământeană, cu consecinţe sociale extinse.

Chiar avându-l în spate pe preşedintele Băsescu şi acceptat de PDL este posibil să nu aibă o relaţie lină cu liberal-democraţii, în condiţiile în care PDL este condus de "răposatul" Emil Boc care, dacă nu a scânteiat ca prim-ministru, măcar va încerca să fie mână forte ca şef de partid. Şi Emil Boc nu şi-a consumat rezervele de îndărătnicie.

De asemenea, este probabil ca ghilda miniştrilor "grei" din PDL să nu fie chiar supusă faţă de premierul "importat" şi să vrea să aibă ultimul cuvânt în chestiunile esenţiale. Şi atunci ce se va întâmpla? Va face Ungureanu, în aceste situaţii, cărare bătută la Cotroceni ca să-i aducă la ordine cu mâna lui Traian Băsescu? Au zis că se vor vedea doar "din când în când".

În privinţa dialogului cu opoziţia, pe care Ungureanu şi-l doreşte, aici situaţia e rotundă: zero. Opoziţia îşi vede netulburată de boicotul parlamentar, din start noul premier fiind ca şi cum n-ar fi existat.

Pentru Uniunea Europeană, "şefa" familiei unde România încă face figură de copil problematic, Mihai R. Ungureanu este un premier de care se va lua notă. Şi care, poate, la început, va fi privit cu un pic de curiozitate. Doar un pic, căci UE este pragmatică şi nu are delicateţuri, frici, înfiorări de felul celor care îi străbat pe ai noştri.

Mâine, România nu va fi alta cu Mihai R. Ungureanu. Nici în cele bune, nici în cele rele. Va fi doar o Românie unde s-a topit din prim-plan Emil Boc.

(Comentariu de Indira Crasnea, indira.crasnea@mediafax.ro)