Antonescu: România nu este şi nu va fi izolată. Trebuie să facem mai puţină figuraţie în UE

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, miercuri, că raportul Comisiei Europene arată că România nu este şi nu va fi izolată, dar că ţara noastră trebuie să facă mai puţină figuraţie în Uniunea Europeană şi să trimită, urgent, specialişti la nivelul comunităţii europene.

613 afișări
Imaginea articolului Antonescu: România nu este şi nu va fi izolată. Trebuie să facem mai puţină figuraţie în UE

Antonescu: România nu este şi nu va fi izolată. Trebuie să facem mai puţină figuraţie în UE

"Trebuie să reafirmăm încă o dată, în pofida celor care vor să sperie cetăţenii, că România nu este şi nu va fi izolată", a precizat preşedintele interimar, adăugând că România va fi o ţară din ce în ce mai europeană, mai conectată la standardele şi mecanismele europene.

Antonescu a arătat că România are o problemă mai mare, pe care trebuie să o rezolve cât mai curând, şi anume să facă "mai puţină figuraţie" în Uniunea Europeană şi în instituţiile ei.

"Asta înseamnă pentru clasa politică şi pentru noi toţi că va trebui cât mai repede politic o armată de oameni competenţi, experţi autentici, de oameni care să pregătească în România formule, variante, politici pe care să le ducă şi să încerce să le implementeze în UE", a adăugat acesta.

Potrivit lui Antonescu, nu e de ajuns să "trecem din când în când examene", ci să devenim un actor cu adevărat în Uniunea Europeană.

Crin Antonescu a arătat că în acest raport, preşedintele Comisiei Europene reafirmă, în mod explicit, nişte valori şi principii cu care "suntem cu toţii, de acord".

Antonescu a vorbit şi despre principiul independenţei justiţiei în raport cu factorul politic, respectul pentru Constituţie şi respectarea legii, limita între jocul politic şi respectarea acestor limite constituţionale.

"Nu există niciun fel de divergenţă în această privinţă", a adăugat Antonescu.

Preşedintele interimar a ţinut să menţioneze că sunt incluse în raport şi evaluări despre situaţia politică recentă din România, despre care părerile sunt împărţite, adăugând că îşi păstrează aprecierile, rezervele în unele privinţe, pe care le-a formulat deja cu ocazia draftului de raport.

Antonescu a ţinut să salute reintrarea în normalitate, prin faptul că se fac paşi pe calea comunicării şi pe calea înţelegerii şi din partea Comisiei Europene a ceea ce se întâmplă sau nu în România şi a intenţiei interlocutorilor din România.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată, iar un nou raport va fi adoptat în acest an.

Înaltul oficial european a asigurat că va fi monitorizată în continuare "cu mare atenţie" evoluţia din România şi respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.

Barroso a arătat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi UE, iar acestea "au zdruncinat" încrederea în România.

"Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte", a subliniat Barroso.

Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii miercuri la Bruxelles, arată că în cursul acestor cinci ani au existat perioade de progres şi de regres, momente în care cooperarea a funcţionat bine şi momente în care mecanismul s-a confruntat cu atitudini ostile şi a întâmpinat rezistenţe. Prin urmare, prezentul raport recunoaşte progresele globale înregistrate de la aderare.

"Cu toate acestea, prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept şi de independenţa sistemului judiciar din România. Progresele globale trebuie evaluate în contextul unei recunoaşteri sociale mai ample a unor principii esenţiale cum ar fi statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător. Un sistem judiciar funcţional şi independent, precum şi respectarea instituţiilor democratice sunt elemente indispensabile pentru existenţa unui climat de încredere reciprocă în cadrul Uniunii Europene şi pentru a câştiga încrederea cetăţenilor şi a investitorilor", consemnează documentul citat.

Comisia Europeană consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice şi acuzaţiile sunt o practică obişnuită; totuşi, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acţiuni. Deşi anumite acţiuni pot fi explicate parţial de această polarizare politică, acţiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înţeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri stabilite şi eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activităţii celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa controlului jurisdicţional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăţi, consemnează documentul CE.

Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, potrivit CE, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică întrebări serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate. Prin urmare, prezentul raport conţine recomandări specifice pentru a răspunde situaţiei actuale şi pentru a sprijini restabilirea respectării principiilor care stau la temelia democraţiei europene.

Uniunea Europeană de astăzi se caracterizează printr-un grad ridicat de interdependenţă. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE şi există un puternic interes comun pentru acesta, fapt reflectat în interesul opiniei publice din România faţă de aceste chestiuni, se arată în raport.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici